O corporație poate raporta profit consolidat la nivel global și, în paralel, o filială din portofoliu să se confrunte cu o criză de numerar. Cauza ține de faptul că moneda, dobânzile, regimul fiscal, cadrul de reglementare și accesul la capital diferă de la o jurisdicție la alta – iar riscul financiar devine, practic, o problemă fragmentată pe mai multe entități și piețe simultan.
În 2026, tensiunea asupra trezoreriei este alimentată suplimentar de fluctuațiile piețelor financiare, de costurile tot mai ridicate ale refinanțării, de cerințele de raportare tot mai stricte și de vulnerabilitățile ascunse din lanțurile de furnizori. Forvis Mazars tratează acest subiect printr-un cadru de guvernanță, control intern și evaluare adaptat fiecărei organizații în parte – analiza pornește de la expunerile reale ale companiei, nu de la o schemă universală aplicată tuturor clienților.
Riscul financiar reprezintă probabilitatea ca o mișcare a cursului de schimb, a ratei dobânzii, a prețurilor, a lichidității disponibile sau a solvabilității unui partener comercial să influențeze negativ profitul, cash-flow-ul sau valoarea activelor companiei. Într-o structură multinațională, aceeași vulnerabilitate poate fi înregistrată diferit în contabilitățile locale ale fiecărei filiale.
Cele două fațete ale riscului valutar:
Riscul legat de finanțare:
Indicatori de monitorizat de către directorul financiar:
Primul pas constă în realizarea unei hărți complete a filialelor, sucursalelor, holdingurilor și vehiculelor financiare din structură. Pentru fiecare dintre acestea este necesar să se consemneze:
Analiza trebuie să acopere situații precum:
Un registru funcțional include, pentru fiecare risc identificat:
Apare din facturi, credite, dividende, costuri de producție și investiții realizate într-o monedă diferită de cea de raportare. Măsurarea corectă se face pe orizonturi de timp – o sumă de 10 milioane de euro care ajunge peste trei zile are un profil de risc complet diferit față de aceeași sumă scadentă peste doi ani.
Reprezintă tratamentul contabil prin care efectele instrumentului de protecție și ale elementului acoperit sunt prezentate corelat, atunci când sunt îndeplinite condițiile aplicabile. Politica trebuie stabilită înainte de tranzacție și trebuie să conțină: obiectivul urmărit, instrumentul folosit, riscul vizat, metoda de evaluare și sursele de date utilizate. În absența acestei documentații, pot apărea distorsiuni contabile chiar dacă protecția economică funcționează corect.
Nu se rezumă la soldul conturilor bancare. Include și:
Grupul trebuie să știe clar ce fonduri sunt accesibile imediat și ce sume depind de aprobări, transferuri sau reglementări locale.
Compară activele lichide de calitate ridicată cu ieșirile nete de numerar estimate pe o perioadă de stres financiar. Potrivit EBA, la nivelul băncilor din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, acest indicator a atins 158% în primul trimestru al anului 2026. Deși nu se aplică identic companiilor nefinanciare, principiul rămâne valabil: lichiditatea trebuie testată în scenarii nefavorabile, nu doar în varianta optimistă.
Un test relevant poate combina:
Trezoreria centrală poate redistribui surplusurile și deficitele de numerar între filiale, dar trebuie să țină cont de legislația locală, tratamentul fiscal, limitele de transfer permise și riscul de concentrare bancară. Un sistem de cash pooling poate reduce fondurile neutilizate din grup, însă necesită reguli clare, documentație riguroasă și reconciliere zilnică.
Reprezintă probabilitatea ca un client, furnizor, bancă sau altă contraparte să nu își îndeplinească obligațiile asumate. Într-un grup multinațional, acest risc poate fi amplificat de concentrarea vânzărilor pe un număr mic de clienți sau de dependența de un furnizor unic care deservește mai multe piețe simultan.
Un raport EBA din 2026 arată că băncile din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European au expuneri de aproape 150 de miliarde de euro față de fonduri de credit privat și administratorii asociați acestora – echivalentul a circa 0,6% din totalul activelor bancare. Pentru un grup corporativ, această cifră demonstrează de ce finanțarea indirectă și contrapărțile financiare trebuie incluse în analiza globală de risc.
Banca Centrală Europeană a semnalat, în analiza de stabilitate financiară din 2026, vulnerabilitatea companiilor la șocuri de lichiditate provocate de apeluri în marjă pe poziții cu instrumente derivate. Practic, o mișcare bruscă de piață poate obliga o companie să depună rapid numerar sau garanții suplimentare – motiv pentru care limitele de colateral trebuie urmărite separat de bugetul curent al firmei.
Dincolo de instrumentele tehnice de acoperire valutară sau a dobânzii, un grup multinațional are nevoie de un partener capabil să înțeleagă întreaga structură a organizației – guvernanță, control intern, conformitate legislativă și consultanță în managementul riscului la nivel de companie. Exact acesta este domeniul de expertiză al serviciului de consultanță în managementul riscului oferit de Forvis Mazars.
Serviciul este construit pe patru componente complementare:
Separarea celor patru arii nu este întâmplătoare: o expunere financiară depistată într-o filială rămâne fără efect practic dacă nu există un proces de guvernanță care să stabilească cine aprobă acțiunea corectivă, un control intern care să verifice implementarea măsurii și o funcție de conformitate legislativă care să confirme respectarea reglementărilor locale. Cele patru componente funcționează ca un tot unitar, nu izolat una de cealaltă.
De ce contează personalizarea abordării: Forvis Mazars pornește de la premisa că un model de gestionare a riscului aplicat uniform tuturor companiilor nu protejează eficient performanța pe termen lung. Pentru un grup internațional, această idee capătă o importanță suplimentară – o filială cu acces limitat la finanțare externă, un sector reglementat diferit sau o cultură organizațională specifică pot necesita un răspuns diferit de cel aplicat la nivelul centrului de grup, chiar dacă expunerea pare similară pe hârtie. Echipa își adaptează intervenția în funcție de sectorul, prioritățile și cultura fiecărui client, fără să pornească de la un șablon predefinit.
Conexiunea cu securitatea cibernetică: Riscul intern al unui grup multinațional nu se limitează la expunerile financiare descrise mai sus. Serviciul include și o componentă dedicată securității cibernetice pentru gestionarea riscurilor interne – relevantă mai ales acolo unde trezoreria centrală, sistemul de cash pooling și raportarea consolidată depind de platforme informatice partajate între mai multe entități și țări.
Cum începe colaborarea: Primul contact se poate concretiza printr-o cerere de ofertă, care servește drept punct de plecare pentru o discuție despre principalele expuneri ale companiei, limitele deja existente și deciziile pe care conducerea trebuie să le ia.
Gestionarea riscului financiar într-un grup multinațional pornește de la vizibilitatea completă asupra expunerilor și continuă cu limite, scenarii, controale și responsabilități clar definite. Cursul valutar, dobânda și lichiditatea trebuie analizate împreună cu riscul de credit, finanțarea și vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare – nu ca subiecte separate.
Pentru o evaluare adaptată structurii specifice a grupului, poate fi solicitată o analiză de risc financiar și operațional de la Forvis Mazars. Discuția poate porni de la principalele expuneri identificate, de la limitele deja existente și de la deciziile pe care conducerea trebuie să le ia în 2026.
Disclaimer: Textul are caracter informativ și nu înlocuiește consultanța profesională personalizată.
Surse și referințe oficiale
Sursa foto: Magnific.com
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
