Lovitură pentru milioane de români! Ce se întâmplă de fapt cu pensiile și salariile de la anul?
Posibilitatea ca veniturile salariale din sectorul public și pensiile să fie majorate în cursul anului viitor depinde în mod direct de menținerea sub control a cheltuielilor bugetare, avertizează agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings.
CITEȘTE ȘI: PROIECT GIGANT! BLOCURI de 8 și 9 ETAJE într-o zonă cenușie a PITEȘTIULUI! Se schimbă fața orașului!
Pentru a permite Guvernului să diminueze deficitul, analiștii americani atrag atenția că eventualele indexări trebuie să fie ponderate și să nu depășească într-o manieră vizibilă ritmul de evoluție a PIB-ului nominal.
Conform celor mai recente date publicate de agenție, România și-a asumat ținta de a coborî deficitul de la 6,25% din PIB în 2026 la 5,8% în anul viitor, o traiectorie ce impune restricții stricte asupra cheltuielilor cu remunerațiile și pensiile de la stat.
După o perioadă de înghețare de doi ani, o ajustare în sus a veniturilor ar putea deveni fezabilă, dar numai dacă este aliniată acordului pe termen mediu stabilit cu reprezentanții Comisiei Europene. Documentul agenției nu menționează o cifră exactă a creșterilor, însă estimările indică faptul că avansul acestora ar trebui corelat cu proiecția PIB-ului nominal, calculată la 6,3% pentru anul 2027.
„Vedem puțin spațiu pentru ca majorările salariale sau ale pensiilor să depășească semnificativ creșterea PIB-ului nominal în perioada 2027-2028”, se arată în raportul S&P, citat de liberatea.
Strategia de ajustare fiscală asumată de autorități se bazează pe gestionarea riguroasă a fondurilor alocate veniturilor publice. Planul structural negociat pe termen mediu prevede ca anvelopa salarială de la stat să scadă cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031, măsură ce vizează temperarea ritmului de cheltuire în raport cu ansamblul economiei, fără a însemna automat scăderi directe de lefuri.
În același timp, lipsa de predictibilitate a politicilor de retribuire reprezintă o vulnerabilitate majoră, în contextul în care lefurile din sistemul bugetar acopereau aproximativ un sfert din totalul cheltuielilor statului în 2025. Totodată, neadoptarea legislației privind salarizarea unitară a determinat pierderea unei sume de 750 de milioane de euro din granturile asociate PNRR, mărind presiunea pe vistieria publică.
Traiectoria anticipată de agenție pentru reducerea dezechilibrului bugetar arată o scădere treptată:
Pentru anul 2028 se mizează pe coborârea indicatorului la 5%, nivel ce presupune limitarea strictă a oricăror costuri permanente, inclusiv cu salariile și pensiile publice.
În paralel, serviciul datoriei va continua să se scumpească: plățile cu dobânzile ar urma să reprezinte 3,2% din PIB în 2026 și să urce la 3,5% în 2028, moment în care ar putea absorbi aproape 10% din veniturile statului. De asemenea, datoria publică netă este prognozată să treacă de 60% din PIB în 2028, în creștere clară de la nivelul de 52,7% consemnat în 2025.
Un alt element de risc îl constituie ciclul electoral din 2028, experții S&P reamintind că, în mod istoric, anii cu alegeri parlamentare au adus derapaje de circa 1,3 puncte procentuale din PIB peste limitele planificate. Din această perspectivă, disciplina financiară rămâne decisivă pentru a împiedica adâncirea dezechilibrelor, iar alcătuirea bugetului pentru anul următor este privită ca un test crucial pentru credibilitatea României în relația cu partenerii europeni.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
