Românii ar putea scăpa de debranșarea de la curent, gaze, apă și internet pentru datorii mici! Ce schimbări majore se pregătesc la plata facturilor!
O schimbare importantă pentru milioane de români se pregătește în Parlament! Furnizorii de energie electrică, gaze naturale, apă, încălzire și servicii de internet ar putea pierde dreptul de a-și deconecta clienții pentru restanțe mici. O inițiativă legislativă depusă la Senat propune introducerea unui prag minim al datoriilor pentru care poate fi întreruptă furnizarea serviciilor, dar și obligarea companiilor să ofere soluții de eșalonare înainte de a recurge la debranșare.
Mai mult, persoanele vulnerabile, cele afectate de sărăcie energetică și pacienții care depind de aparate medicale alimentate electric ar putea beneficia de protecție suplimentară, astfel încât să nu rămână fără utilități din cauza facturilor neachitate.
Proiectul de lege a fost înregistrat luni, 9 noiembrie 2026, la Senat, sub numărul B624/2026. Inițiativa este semnată de 49 de parlamentari AUR, printre care George Simion, Dan Tanasă și Petrișor Peiu, și vizează modificarea mai multor acte normative care reglementează furnizarea utilităților și a serviciilor de comunicații electronice.
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului se referă la introducerea unui prag minim al restanțelor pentru care poate fi solicitată deconectarea.
Concret, furnizorii nu ar mai putea întrerupe serviciile pentru datorii mai mici decât valoarea cea mai mare dintre echivalentul în lei a 50 de euro și media facturilor emise în ultimele 12 luni pentru locul de consum respectiv.
De exemplu, dacă un client are facturi lunare cu o valoare medie de 400 de lei, acesta nu ar putea fi debranșat pentru o restanță de 300 de lei. În schimb, pentru un consumator cu facturi medii de 100 de lei pe lună, pragul de protecție ar fi echivalentul în lei al sumei de 50 de euro.
Interdicția ar urma să se aplice indiferent de numărul facturilor neachitate sau de penalitățile acumulate. Există însă și o excepție: dacă restanța rămâne neachitată mai mult de 12 luni consecutive, furnizorul ar putea solicita deconectarea, dar numai după respectarea procedurii de notificare și eșalonare prevăzute de proiect.
O altă schimbare majoră vizează modul în care companiile vor putea recupera banii de la clienții restanțieri.
Potrivit inițiativei, înainte de întreruperea furnizării serviciilor, compania ar trebui să transmită o notificare cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data programată pentru deconectare.
Notificarea va trebui să conțină valoarea exactă a datoriei, facturile restante, penalitățile acumulate, data la care ar urma să fie întrerupt serviciul și, foarte important, o propunere concretă de eșalonare a plății.
Consumatorii ar avea la dispoziție 15 zile pentru a accepta planul de plată, pentru a solicita modificarea acestuia sau pentru a achita integral restanța.
Perioada de eșalonare ar urma să fie:
De minimum trei luni pentru datoriile mai mici decât dublul pragului de protecție.
De minimum șase luni pentru restanțele care depășesc acest nivel.
Atât timp cât clientul respectă ratele stabilite, furnizorul nu ar mai putea întrerupe serviciul.
Practic, românii aflați în dificultate financiară ar putea beneficia de mai mult timp pentru achitarea facturilor, fără riscul de a rămâne imediat fără curent, gaze sau alte utilități.
Proiectul introduce și prevederi importante pentru persoanele care se află în situații deosebit de dificile. Astfel, în cazul consumatorilor vulnerabili și al celor afectați de sărăcie energetică, deconectarea de la energia electrică și gazele naturale ar urma să fie interzisă pe tot parcursul anului, indiferent de valoarea restanțelor.
O prevedere cu un impact major îi vizează pe pacienții care depind de echipamente medicale alimentate cu energie electrică. În cazul acestora, furnizarea curentului nu ar putea fi întreruptă dacă oprirea alimentării ar pune în pericol viața sau sănătatea persoanei.
Dependența de aparatura medicală ar trebui demonstrată printr-un document eliberat de medicul specialist sau de medicul de familie. Furnizorul nu ar avea însă dreptul să solicite comunicarea diagnosticului pacientului. Protecții similare sunt propuse și pentru consumatorii vulnerabili în ceea ce privește alimentarea cu apă, serviciile de canalizare și furnizarea energiei termice.
Inițiativa legislativă vine și cu o prevedere care ar putea schimba relația dintre consumatori și furnizorii de utilități. Românii care consideră că au primit facturi greșite ar putea fi protejați împotriva deconectării pentru sumele pe care le contestă.
Condiția este ca aceștia să achite toate celelalte obligații scadente care nu fac obiectul reclamației. Interdicția deconectării ar urma să se aplice pe durata analizării reclamației de către furnizor și încă 30 de zile după comunicarea răspunsului.
Dacă persoana nemulțumită se adresează autorității de reglementare sau unei entități de soluționare alternativă a litigiilor, protecția s-ar prelungi până la comunicarea soluției și încă 30 de zile. În cazul în care consumatorul ajunge în instanță, în condițiile și termenele prevăzute de proiect, furnizorul nu ar putea întrerupe serviciul pentru suma contestată până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Parlamentarii propun și limitarea costurilor pe care companiile le pot solicita pentru reconectarea consumatorilor. Astfel, taxa de reconectare nu ar putea depăși costul efectiv al operațiunii tehnice și nu ar mai putea include penalități, dobânzi sau alte cheltuieli suplimentare. Mai mult, dacă un furnizor întrerupe ilegal serviciile, reconectarea ar trebui realizată gratuit. Nerespectarea noilor obligații în domeniul energiei electrice și gazelor naturale ar putea atrage amenzi cuprinse între 10.000 și 200.000 de lei.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că actualul cadru legislativ oferă o protecție insuficientă consumatorilor, iar deconectarea poate deveni un instrument de presiune chiar și în cazul unor datorii foarte mici. Aceștia atrag atenția asupra situațiilor în care românii ajung să fie debranșați pentru restanțe de câteva zeci de lei, în timp ce taxele de reconectare pot ajunge să fie comparabile cu datoria inițială sau chiar mai mari.
Parlamentarii fac trimitere și la Directiva europeană 2024/1711, care prevede măsuri suplimentare de protecție pentru clienții vulnerabili și persoanele afectate de sărăcie energetică.
Inițiatorii precizează însă că proiectul nu înseamnă ștergerea datoriilor. Facturile neachitate vor trebui plătite în continuare, restanțele vor putea genera penalități, iar furnizorii își vor păstra dreptul de a recupera banii prin mijloacele legale. Scopul declarat este limitarea deconectărilor pentru datorii mici și protejarea persoanelor pentru care întreruperea utilităților poate avea consecințe grave.
Proiectul B624/2026 a fost înregistrat la Senat pe 9 noiembrie 2026 și se află la începutul procedurii parlamentare. Nu a fost solicitată procedura de urgență. Senatul este prima cameră sesizată, însă decizia finală va aparține Camerei Deputaților. Dacă inițiativa va fi adoptată, promulgată și publicată în Monitorul Oficial, noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 90 de zile de la publicare.
Atenție! Deocamdată, românii nu beneficiază de aceste noi drepturi. Este vorba despre o propunere legislativă, iar furnizorii de energie, gaze, apă și comunicații nu sunt încă obligați să aplice pragul de 50 de euro sau noile reguli de eșalonare.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
