
Primăria Capitalei propune restricționarea accesului mașinilor poluante în București, cu o primă etapă programată pentru 1 noiembrie 2027, când automobilele Non-Euro și Euro 1 nu ar mai putea circula în zona centrală. Măsurile sunt în consultare publică și nu sunt deocamdată aprobate, fiind necesar votul Consiliului General al Municipiului București.
CITEȘTE ȘI: ALERTĂ! DACIA și FORD pleacă din ROMÂNIA? ANUNȚUL sumbru care CUTREMURĂ ECONOMIA autohtonă!
Propunerile fac parte din Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) și Planul de Menținere a Calității Aerului (PMCA), ambele pentru perioada 2026-2030. Acestea urmăresc reducerea poluării provenite din traficul rutier și din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, prezentate drept principalele surse de emisii nocive din Capitală.
Municipalitatea propune delimitarea unor zone cu nivel scăzut de emisii, denumite LEZ, în care accesul autovehiculelor ar depinde de norma de poluare, vechime și combustibilul folosit. După prima etapă, restricțiile ar urma să se extindă până în 2030 atât în alte zone, cât și la categoriile Euro 2, Euro 3, Euro 4 și Euro 5.
Potrivit planului prezentat anterior de Profit.ro și citat de România TV, vehiculelor diesel și celor mai vechi li s-ar aplica limitări mai stricte. Datele prezentate de Profit.ro și preluate în articol indică aproximativ 2,8 milioane de autovehicule înregistrate în București și Ilfov, dintre care circa 1,3 milioane sunt considerate vechi și poluante.
Controlul accesului în zonele LEZ ar urma să se facă prin sisteme automate de citire a numerelor de înmatriculare, instalate la punctele de intrare. Camerele ar permite identificarea vehiculelor care nu respectă standardele și aplicarea sancțiunilor.
Banii încasați din amenzi ar urma să ajungă într-un fond pentru mobilitate curată, destinat finanțării transportului durabil și sprijinirii persoanelor vulnerabile. Municipalitatea intenționează să monitorizeze permanent traficul și concentrațiile de poluanți, astfel încât să poată ajusta limitele și regulile zonelor cu emisii reduse.
Proiectul include modernizarea stațiilor de monitorizare a calității aerului, folosirea laboratoarelor mobile și publicarea în timp real a datelor despre poluare.
Conform documentelor prezentate de Profit.ro și citate de România TV, proiectul elaborat în colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are un cost estimat la 15 milioane de euro. Finanțarea este prevăzută din PNRR și printr-un împrumut InvestEU.
Definirea limitelor zonelor și a standardelor ar necesita între șase și nouă luni. Instalarea camerelor și a sistemelor de control ar putea dura între 12 și 18 luni.
O altă componentă a planurilor vizează înlocuirea instalațiilor de încălzire pe lemne și cărbune cu alternative mai puțin poluante. În București, aproximativ 18.600 de gospodării folosesc astfel de sisteme, iar municipalitatea propune sprijin pentru circa 15.000 dintre ele.
Programul „AER 2030 ACASĂ” ar urma să fie finanțat de municipalitate, Guvern și primăriile de sector.
Pentru transportul public, planurile prevăd achiziția de vehicule electrice și troleibuze cu autonomie, precum și extinderea benzilor dedicate. Sunt incluse și reabilitarea rețelei de termoficare, programe de finanțare pentru înnoirea parcului auto și amenajarea unor trasee pietonale și pentru biciclete, în special în zona centrală.
Municipalitatea estimează că introducerea zonelor cu emisii reduse ar putea diminua, într-o primă etapă, cu 10% numărul vehiculelor cu emisii ridicate. Potrivit aceleiași estimări, reducerea ar echivala cu aproximativ 21.900 de tone de dioxid de carbon echivalent anual.
Obiectivele ulterioare sunt reduceri de 20%, respectiv 30%, asociate unor economii estimate la 43.800 și 65.700 de tone de CO2 echivalent pe an. Documentele citate indică o vechime medie de 12,4 ani pentru parcul auto analizat și o pondere de 43,5% a vehiculelor diesel.
Îmbunătățirea calității aerului ar putea reduce costurile asociate problemelor de sănătate cu aproximativ 1,3-3,9 milioane de euro anual, potrivit estimărilor municipalității. Beneficiile anticipate privesc în special diminuarea afecțiunilor respiratorii și cardiovasculare asociate expunerii la poluanți.
La nivel național, introducerea zonelor cu emisii reduse a fost discutată încă din 2023, când Parlamentul a adoptat un proiect privind aplicarea unor asemenea măsuri în București și în alte 12 aglomerări urbane. Potrivit relatării, Ministerul Dezvoltării pregătise în 2024 reglementările necesare, însă proiectul nu a fost discutat în Guvern, după opoziția premierului de atunci, Marcel Ciolacu.
România TV mai relatează că noul Cod al Urbanismului, intrat în vigoare la 25 august 2026, stabilește obligații pentru autoritățile locale privind delimitarea zonelor cu emisii zero și a celor cu emisii reduse, într-un termen de 12 luni.
Pentru planurile din București, cetățenii pot transmite observații și propuneri la sediul Primăriei Capitalei sau prin e-mail. Termenele-limită anunțate sunt 22 noiembrie pentru Planul de Menținere a Calității Aerului și 12 decembrie pentru Planul Integrat de Calitate a Aerului.
După încheierea consultării publice, cele două documente urmează să fie înaintate Consiliului General al Municipiului București pentru dezbatere și vot.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
