
ACUM! Cum se va face COMASAREA și care este pragul propus? HARTA ROMÂNIEI se SCHIMBĂ RADICAL! Document OFICIAL!
Comasarea comunelor din România ar putea aduce taxe locale mai mici, bani suplimentari pentru investiții și administrații mai puternice. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat mecanismul unirii voluntare a unităților administrativ-teritoriale, precizând că nicio comună nu va fi obligată să intre în acest proces, iar decizia finală va aparține locuitorilor, prin referendum.
CITEȘTE ȘI: BOMBĂ! CUM ACȚIONAU cele DOUĂ FUNCȚIONARE de la ANAF ARGEȘ ARESTATE de DNA? Detalii incredibile din ANCHETĂ!
Potrivit proiectului, două sau mai multe comune se vor putea uni dacă sunt învecinate, se află în același județ, au teritorii care formează o suprafață continuă și există o legătură rutieră între ele. Noua comună trebuie să aibă, în principiu, cel puțin 2.500 de locuitori pentru a beneficia de prioritățile programului de reformă.
Taxe pe casă și teren reduse cu 50%, timp de cinci ani
Unul dintre principalele stimulente propuse pentru comunitățile care aleg comasarea este reducerea la jumătate a impozitelor pentru locuințe și terenurile intravilane, pentru o perioadă de cinci ani.
Ministrul Dezvoltării a oferit și un exemplu concret: un contribuabil care plătește în prezent 100 de lei impozit ar urma să achite doar 50 de lei după comasare, în condițiile programului.
În paralel, localitățile care se unesc ar putea primi cel puțin 4 milioane de lei pentru investiții, prin programul „Start Reforma Administrativă”, care ar avea un buget total de 4 miliarde de lei.
Banii ar putea fi folosiți pentru proiecte de interes local, precum:
– rețele de apă și canalizare;
– modernizarea drumurilor;
– dispensare;
– școli și grădinițe;
– alte investiții necesare comunităților.
Prioritate la finanțare ar urma să aibă comunele care, după comasare, ating pragul de minimum 2.500 de locuitori.
Primăriile nu dispar, iar satele își păstrează numele
Una dintre temerile locuitorilor este că unirea comunelor ar putea duce la dispariția satelor, pierderea identității locale sau închiderea primăriilor.
Ministrul Dezvoltării susține însă că reforma nu presupune ștergerea localităților de pe hartă. Satele își vor păstra denumirile, istoria, tradițiile și identitatea, chiar dacă administrativ vor aparține unei comune mai mari.
De asemenea, în fiecare fostă comună va rămâne un punct de lucru unde cetățenii vor putea rezolva probleme administrative, fără să fie nevoiți să se deplaseze de fiecare dată la sediul central al noii administrații.
Nici documentele personale nu trebuie schimbate imediat. Buletinele, permisele și certificatele rămân valabile, iar noua denumire administrativă va fi actualizată atunci când documentele vor fi reînnoite.
Investițiile aflate deja în derulare, autorizațiile și proiectele europene nu vor fi blocate de procesul de comasare.
Angajații din primării, protejați cel puțin un an
Reforma nu ar urma să fie făcută prin concedieri imediate. Potrivit ministrului, posturile ocupate în administrație vor fi protejate timp de cel puțin un an, iar angajații își vor continua activitatea în cadrul noii structuri administrative.
Astfel, comasarea ar presupune reorganizarea instituțiilor și a modului de funcționare, fără ca angajații să fie scoși automat din sistem odată cu unirea comunelor.
Referendumul va fi plătit de Guvern
Comasarea nu poate fi decisă doar de primari sau consiliile locale. Procesul trebuie să înceapă prin hotărâri adoptate de consiliile locale din cel puțin două unități administrativ-teritoriale, cu majoritatea absolută a consilierilor aflați în funcție.
Ulterior, cetățenii vor fi chemați la referendum și vor răspunde cu „DA” sau „NU” la întrebarea privind unirea localităților.
Pentru ca procedura să continue, referendumurile trebuie să fie valide și să aibă rezultate favorabile în cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate.
Un aspect important este că organizarea referendumurilor va putea fi finanțată de la bugetul de stat. Guvernul va putea aloca bani din Fondul de rezervă bugetară pentru acoperirea cheltuielilor, iar dacă referendumul nu este validat sau rezultatul este negativ, costurile legal efectuate nu vor trebui returnate.
Cum se va stabili numele noii comune și unde va fi sediul?
Denumirea noii unități administrative va fi stabilită de comun acord de autoritățile locale implicate. Numele nu va putea fi format prin alăturarea a mai mult de două denumiri ale localităților care se unesc.
În ceea ce privește sediul administrației, acesta va fi stabilit în localitatea care a înregistrat cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale pe cap de locuitor în anul anterior referendumului.
Dacă există localități cu venituri egale, sediul va fi stabilit în cea cu populația mai mare.
Ce se întâmplă după ce oamenii votează?
După desfășurarea referendumurilor, primarii vor transmite rezultatele prefectului, care va avea la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a trimite documentele către Ministerul Dezvoltării.
Ministerul va elabora proiectul de lege privind comasarea în maximum 30 de zile, iar Guvernul va trebui să îl adopte și să îl transmită Parlamentului în cel mult alte 30 de zile.
Noua unitate administrativ-teritorială va fi înființată potrivit calendarului legal, iar efectele efective asupra patrimoniului, bugetelor, taxelor și instituțiilor se vor produce odată cu constituirea noilor autorități locale, după alegerile locale.
Până atunci, actualele primării și consilii locale vor continua să funcționeze, să gestioneze bugetele curente și să asigure serviciile publice. Utilitățile, investițiile aflate în derulare și serviciile esențiale pentru populație trebuie să fie menținute.
2027, anul deciziilor. Din 2028 ar putea funcționa noile administrații
Calendarul prezentat de Ministerul Dezvoltării prevede că 2027 va fi anul în care comunitățile vor putea decide dacă se unesc, iar localitățile care finalizează procedura vor putea funcționa în noua formulă administrativă începând din 2028.
Bucureștiul este exclus din această procedură, iar proiectul nu vizează reorganizarea județelor sau transferul localităților dintr-un județ în altul.
Mesajul ministrului este că reforma trebuie să fie una voluntară, nu impusă, și să aducă beneficii directe locuitorilor: taxe mai mici, investiții mai consistente, acces mai bun la finanțări europene și servicii publice mai eficiente.
Rămâne de văzut câte comune vor alege efectiv să se unească și dacă promisiunile privind taxele reduse și milioanele de lei pentru investiții vor reuși să convingă comunitățile să facă pasul spre reorganizare.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
