ALERTĂ ANAF! Când te poți trezi cu poprire pe conturi și ce trebuie să faci!
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a detaliat procedura prin care se desfășoară verificarea documentară și circumstanțele specifice în care se poate ajunge la blocarea conturilor sau instituirea sechestrului pe bunuri, măsuri aplicate pentru recuperarea creanțelor bugetare.
Potrivit reprezentanților Fiscului, verificarea documentară este un instrument de analiză distinct de inspecția fiscală clasică sau de controlul inopinat. Această procedură se bazează exclusiv pe informațiile deja existente în bazele de date ale instituției, fără a necesita deplasarea inspectorilor la sediul contribuabilului.
Procesul implică o comparare a declarațiilor depuse de contribuabil cu documentele contabile și raportările transmise de terți. Scopul principal este identificarea eventualelor neconcordanțe între veniturile declarate și datele deținute de autoritatea fiscală.
„Pentru stabilirea corectă a situației fiscale a contribuabilului/plătitorului, organul de inspecție fiscală poate proceda la o verificare documentară, acțiune distinctă față de inspecția fiscală sau controlul inopinat”, au precizat oficialii ANAF.
Selecția dosarelor pentru control nu este aleatorie, ci se bazează pe o analiză de risc. Sunt vizate situațiile care prezintă variații semnificative de venituri, tranzacții de valori mari care nu au fost raportate corespunzător sau discrepanțe între încasări și cheltuieli.
În cazul în care inspectorii constată diferențe între situația reală și cea declarată, contribuabilul primește o notificare de conformare. Acesta are la dispoziție un termen de 30 de zile calendaristice pentru a prezenta documente justificative și explicații care să clarifice situația.
Dacă persoana vizată nu răspunde solicitării în termenul legal sau dacă documentele aduse nu justifică diferențele, ANAF va stabili din oficiu sumele de plată, pe baza informațiilor disponibile. Lipsa unei reacții din partea contribuabilului poate fi interpretată ca o acceptare tacită a constatărilor fiscale.
Măsurile asigurătorii, precum poprirea conturilor sau sechestrul pe bunuri, sunt dispuse doar în situații specifice, atunci când există un risc real ca statul să nu își poată recupera banii. Acestea se aplică, de exemplu, dacă există indicii că debitorul încearcă să își înstrăineze averea, să ascundă bunuri sau să transfere sume de bani pentru a evita plata taxelor.
Aceste măsuri au un caracter temporar, fiind valabile, de regulă, pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea prelungirii până la un an în cazuri excepționale. Dacă ANAF nu emite un titlu de creanță în acest interval, poprirea trebuie ridicată automat în termen de două zile.
Deciziile de impunere a măsurilor asigurătorii pot fi contestate de către contribuabili în termen de 45 de zile, inițial pe cale administrativă, iar ulterior în instanță.
Statisticile furnizate de ANAF arată că astfel de sancțiuni sunt aplicate destul de rar. În anul 2025, incidența măsurilor asigurătorii a fost de 1,93% din totalul verificărilor documentare.
Conform datelor pentru intervalul august-octombrie 2025, dintr-un total de 9.643 de verificări, au fost instituite 149 de măsuri asigurătorii, reprezentând un procent de 1,55%. Valoarea totală a sumelor vizate de aceste măsuri în perioada menționată s-a ridicat la 24,38 milioane de lei.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
