România traversează una dintre cele mai tensionate perioade economice din ultimul deceniu. Cu o structură bugetară dezechilibrată și un deficit în continuă expansiune, țara se află pe marginea unei prăpastii financiare. Cheltuielile cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale au ajuns să înghită aproape în totalitate veniturile statului, atingând un nivel alarmant de 90,1% din veniturile recurente, conform unei analize realizate de Erste Group.
CITEȘTE ȘI: ÎNCĂ 75 KILOMETRI DE DRUM EXPRES ÎN ROMÂNIA! VA FACE LEGĂTURA CU DOUĂ AUTOSTRĂZI!
Deși Guvernul a promis reforme bugetare pentru consolidarea finanțelor publice, efectele concrete întârzie să apară. În primele două luni ale anului 2025, deficitul bugetar a atins 30 miliarde de lei, echivalentul a 1,58% din PIB, în creștere cu un miliard față de luna anterioară. Mai îngrijorător este ritmul de creștere al deficitului: acesta s-a triplat într-o singură lună.
Într-un context în care România deja înregistrează unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană, Guvernul este nevoit să se împrumute masiv. Pentru anul 2025, planul de finanțare prevede împrumuturi în valoare de 232 miliarde de lei, dintre care 135 miliarde reprezintă acoperirea deficitului, iar restul refinanțarea datoriei publice existente.
Semnalele de alarmă nu vin doar din partea analiștilor economici, ci și din partea agențiilor internaționale de rating. Erste avertizează că, în lipsa unui nou pachet de consolidare fiscală — amânat strategic din cauza alegerilor prezidențiale — România riscă retrogradarea în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor. O astfel de etichetare ar deschide calea către o scădere drastică a încrederii investitorilor și ar complica dramatic accesul țării la finanțare externă.
Situația este agravată și de costurile tot mai ridicate ale împrumuturilor. România are, după Ungaria, cele mai mari dobânzi la creditele contractate în UE. În 2024, statul a plătit aproximativ 7 miliarde de euro doar pentru dobânzile aferente datoriei publice, iar estimările pentru 2025 arată o creștere la 9 miliarde de euro. Inflația ridicată și lipsa de încredere în politicile guvernamentale alimentează această tendință.
Datele economice privind industria sunt și ele îngrijorătoare. Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, producția industrială s-a contractat cu 3,6% în primele trei luni ale anului, iar cifra de afaceri a înregistrat o scădere de 1,4%. Exporturile au fost afectate semnificativ, cu o reducere de 2,6% a cifrei de afaceri externe, semn că cererea internațională pentru bunurile românești scade.
În fața acestor presiuni bugetare uriașe, Guvernul ia în calcul o soluție de avarie: creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Măsura ar putea fi implementată începând cu luna iunie și, deși ar aduce venituri suplimentare pe termen scurt, ar putea avea consecințe negative majore pe termen mediu și lung — alimentând inflația și lovind în consumul populației.
Pentru a atenua impactul asupra celor mai vulnerabili, autoritățile iau în considerare și măsuri compensatorii: extinderea aplicării cotei reduse de TVA la alimentele de bază și oferirea de vouchere sociale.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
