Alertă pentru Dacia Mioveni! Producția a scăzut cu aproape 15%. Ce se întâmplă cu industria auto!
Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, într-un moment delicat pentru economia țării. Cursul euro, deficitul bugetar, situația industriei auto și recuperarea miliardelor de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se numără printre problemele urgente pe care noul Executiv trebuie să le gestioneze.
Întâlnirea de la sediul BNR, programată la ora 11:00, a fost urmată de o întrevedere cu reprezentanții mediului de afaceri, la Palatul Victoria, de la ora 14:00. Discuțiile au loc la doar o săptămână de la învestirea Guvernului și înaintea unor decizii economice care pot influența direct nivelul de trai al românilor și perspectivele companiilor.
Unul dintre subiectele sensibile este evoluția cursului valutar. Pe 6 octombrie, euro a atins un nou maxim istoric, de 5,3527 lei, pe fondul presiunilor economice și al incertitudinilor interne și internaționale.
În minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, BNR a avertizat că riscurile la adresa cursului leului rămân ridicate. Printre factorii care pot influența evoluția monedei naționale se numără conflictul din Orientul Mijlociu, deficitele bugetar și extern încă mari și incertitudinile politice.
Banca centrală a subliniat importanța stabilității politice, a continuării corecției fiscale și a atragerii fondurilor europene pentru reducerea primei de risc și a costurilor de finanțare.
Pentru populație, evoluția euro contează inclusiv prin efectele pe care le poate avea asupra ratelor la creditele în valută, a prețurilor produselor importate și a costurilor suportate de firme. Întrevederea dintre premier și guvernatorul BNR are loc, astfel, într-un moment în care stabilitatea economică reprezintă o miză majoră.
O altă problemă importantă este situația industriei auto, în special a uzinei Dacia de la Mioveni, unul dintre pilonii economici ai județului Argeș.
În primele nouă luni ale anului 2026, producția uzinei a fost cu 14,9% mai mică față de aceeași perioadă din 2025. În plus, compania a oprit temporar producția pe 9 și 12 octombrie, pe fondul comenzilor reduse, și a deschis un nou program de plecări voluntare.
Evoluția ridică semne de întrebare în privința perspectivelor industriei auto și a efectelor pe care eventualele ajustări le-ar putea avea asupra angajaților și firmelor care depind de activitatea uzinei.
În paralel, Ministerul Economiei pregătește măsuri pentru sprijinirea industriei auto. Întâlnirea premierului cu reprezentanții mediului de afaceri ar putea oferi un cadru pentru discutarea problemelor cu care se confruntă companiile, într-o perioadă în care presiunile economice se resimt tot mai puternic.
Datele privind mediul de afaceri indică, de asemenea, dificultăți. Potrivit CITR, peste 5.250 de firme au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului, cu aproximativ 12% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Nivelul este cel mai ridicat din 2018 încoace.
Adoptarea bugetului pentru anul 2027 este una dintre cele mai importante provocări ale Guvernului. Executivul trebuie să respecte ținta de deficit asumată, să țină sub control cheltuielile publice și, în același timp, să găsească soluții pentru relansarea economiei.
La finalul primei ședințe de Guvern, desfășurate în seara învestirii, Luca Niculescu a explicat că apropierea unor probleme economice majore a contribuit la încheierea crizei politice.
„Să nu mă hazardez, să nu spun că nu-mi fac nicio grijă că bugetul va fi adoptat, dar este o prioritate majoră a acestui guvern”, a declarat premierul.
Acesta a precizat că bugetul trebuie să respecte angajamentele asumate privind deficitul, dar și să creeze premisele pentru ca românii să beneficieze de o îmbunătățire a condițiilor de trai în anii următori.
Șeful Executivului a avertizat totodată că evaluările agențiilor de rating au fost trecute „foarte la limită”, ceea ce sporește presiunea asupra Guvernului pentru menținerea disciplinei bugetare.
Pe lângă buget și situația economică, Guvernul are de gestionat o cursă contracronometru pentru atragerea ultimelor fonduri din PNRR.
Vineri, premierul le-a cerut ministerelor responsabile să accelereze procedurile pentru cererile de plată numărul 5 și 6, să rezolve problemele tehnice și legislative semnalate de Comisia Europeană și să grăbească îndeplinirea jaloanelor restante.
„Avem termene foarte, foarte strânse, nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unei întârzieri, a lipsei de coordonare”, a transmis Luca Niculescu.
Miza financiară este considerabilă. România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro din PNRR, iar alte 6,43 miliarde de euro sunt încă în joc.
Din această sumă, 2,08 miliarde de euro sunt aferente cererii de plată numărul 5, aflată în evaluare la Bruxelles, în timp ce 4,35 miliarde de euro provin din cererea de plată numărul 6, depusă la 30 septembrie. Decizia Comisiei Europene privind ultima cerere este așteptată până pe 20 noiembrie.
Problema nu este doar una administrativă. Investițiile din PNRR au fost finanțate până acum din bugetul de stat, urmând ca sumele eligibile să fie recuperate de la Comisia Europeană. Dacă anumite granturi nu vor fi validate, cheltuielile respective vor rămâne în sarcina bugetului național, punând presiune suplimentară asupra deficitului.
Pentru a evita pierderea fondurilor, premierul a anunțat activarea unei echipe operative dedicate relației cu instituțiile europene și accelerării procedurilor de evaluare.
Planurile noului Guvern nu se limitează la închiderea PNRR. Luca Niculescu a anunțat trei direcții prioritare: finalizarea planului fără pierderi de fonduri, accelerarea absorbției banilor din Politica de Coeziune 2021–2027 și pregătirea negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034.
Ultima etapă are o miză de peste 60 de miliarde de euro pentru modernizarea României în următorul deceniu, potrivit premierului.
Capacitatea autorităților de a atrage și utiliza acești bani va influența ritmul investițiilor publice și posibilitatea continuării unor proiecte importante pentru infrastructură și servicii publice.
În perioada următoare, Guvernul va trebui să gestioneze și divergențele dintre sindicate și patronate privind salariul minim și politica salarială.
Sindicatele solicită majorarea salariului minim cu 675 de lei brut, protejarea puterii de cumpărare și stabilirea unui calendar clar pentru noua lege a salarizării. De cealaltă parte, patronatele cer amânarea cu cel puțin un an a următoarei majorări și introducerea unei formule predictibile de calcul.
Premierul urmează să discute aceste revendicări în cadrul Consiliului Național Tripartit, alături de reprezentanții sindicatelor și ai angajatorilor.
Tensiunile sunt amplificate de nemulțumirile din administrația publică și din sistemul sanitar. Sindicatele din administrație strâng semnături pentru declanșarea unei greve generale, iar acțiunea de protest din sănătate a fost doar suspendată, existând posibilitatea reluării acesteia.
În paralel, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor analizează variantele pentru indexarea pensiilor în 2027. În spațiul public este vehiculată o estimare de 7,3%, însă procentul final nu a fost stabilit oficial.
Întâlnirile premierului cu Mugur Isărescu și cu reprezentanții mediului de afaceri au loc într-o perioadă în care Guvernul trebuie să găsească un echilibru între reducerea deficitului, menținerea stabilității financiare, sprijinirea companiilor și protejarea veniturilor populației.
Pentru Argeș, situația Dacia Mioveni reprezintă un punct de interes major, având în vedere importanța uzinei pentru economia județului și pentru numeroasele firme din industria orizontală.
În același timp, recuperarea celor 6,43 miliarde de euro din PNRR și adoptarea bugetului pentru 2027 vor fi esențiale pentru capacitatea statului de a-și finanța investițiile și de a respecta angajamentele asumate.
Deciziile luate în următoarele săptămâni vor contura direcția economică a țării, într-un moment în care presiunile asupra bugetului, companiilor și puterii de cumpărare rămân ridicate.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
