Avertisment dur pentru români! 2027 ar putea aduce un nou an de austeritate, mai greu decât 2026. Salariile și pensiile, în pericol de înghețare!
România ar putea intra în 2027 într-un nou an de austeritate, iar măsurile economice ar putea fi chiar mai dure decât cele aplicate în acest an. Avertismentul vine din partea consultantului economic Adrian Negrescu, care atrage atenția că statul nu mai are la dispoziție soluții simple pentru reducerea deficitului bugetar. Înghețarea salariilor și pensiilor, eliminarea unor facilități fiscale, majorarea impozitelor și creșterea accizelor sunt printre măsurile care ar putea ajunge pe masa Guvernului.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Primăria Budeasa ANGAJEAZĂ! Trei POSTURI scoase la CONCURS!
Presiunea asupra bugetului este tot mai mare, iar primele trei luni ale anului viitor ar putea fi decisive pentru viitorul economic al României. În ianuarie, februarie și martie, agențiile internaționale de rating vor evalua situația financiară a țării și vor decide dacă România își păstrează statutul de economie recomandată investițiilor sau riscă să ajungă în categoria „junk”, nerecomandată investitorilor.
Potrivit lui Adrian Negrescu, adevăratele provocări economice abia urmează, deoarece România trebuie să treacă de la măsurile de ajustare deja aplicate la reforme structurale pe care guvernele anterioare le-au amânat.
Consultantul avertizează că o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar avea consecințe directe asupra economiei și asupra populației. Statul ar fi nevoit să se împrumute la dobânzi mai mari, iar costurile suplimentare s-ar putea reflecta inclusiv în creditele contractate de români.
„Urmează partea grea, reformele structurale, pe care niciun guvern nu le-a făcut până acum. În ianuarie, februarie şi martie, agenţiile de rating vor decide dacă România rămâne în zona de investiţii sau ajunge la «junk». O retrogradare ar însemna dobânzi mai mari pentru stat, dar şi pentru fiecare român cu un credit în bănci”, avertizează Adrian Negrescu.
Economistul consideră că 2027 nu va aduce relaxarea fiscală așteptată de populație, ci ar putea prelungi perioada de austeritate, într-o formă chiar mai dificilă.
„2027 nu va fi un an al relaxării, ci al doilea an de austeritate, probabil mai dureros decât primul. Aşa cum am spus şi eu, în repetate rânduri, alternativa o reprezintă un acord cu FMI”, a transmis consultantul economic.
Deși Guvernul a transmis că nu intenționează să introducă taxe noi în 2027, Adrian Negrescu consideră că această promisiune va fi greu de respectat în condițiile actuale.
Reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată doar prin diminuarea cheltuielilor, în condițiile în care statul are de achitat dobânzi uriașe la împrumuturile contractate, iar fondurile europene din PNRR reprezintă o componentă importantă a echilibrului bugetar.
Printre scenariile luate în calcul de consultantul economic se numără înghețarea salariilor și pensiilor, eliminarea unor facilități fiscale, majorarea unor impozite și creșterea accizelor.
„Guvernul promite că nu vor exista taxe noi în 2027, dar ecuaţia nu se închide doar din tăieri de cheltuieli, mai ales cu dobânzi de peste 70 de miliarde de lei anul viitor şi fără banii din PNRR. Cel mai probabil vom avea o combinaţie: îngheţări de salarii şi pensii, eliminarea unor facilităţi fiscale, impozite mai mari şi accize majorate. Toate vor fi prezentate drept «ajustări», nu drept taxe noi”, explică Negrescu.
Acesta amintește că unele dintre cele mai importante instrumente fiscale au fost deja utilizate: TVA a fost majorată, impozitele locale au crescut, iar salariile din sectorul public sunt înghețate. În aceste condiții, spațiul de manevră al Guvernului devine tot mai redus.
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă diferența dintre cifrele prezentate de președintele Nicușor Dan și ținta oficială stabilită de Ministerul Finanțelor pentru deficitul bugetar din 2026.
Președintele a vorbit despre un deficit de aproximativ 150 de miliarde de lei, în timp ce ținta oficială este de 130,3 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.
Adrian Negrescu atrage atenția că diferența de aproximativ 20 de miliarde de lei nu este una minoră și poate indica riscurile majore care planează asupra bugetului.
Consultantul observă că veniturile de 730 de miliarde de lei și cheltuielile de 860 de miliarde de lei, prezentate de șeful statului, conduc matematic la un deficit de 130 de miliarde de lei, nu de 150 de miliarde.
Explicația cea mai probabilă, în opinia sa, este că președintele a făcut referire la un scenariu pesimist, în care România nu reușește să încaseze la timp ultimele tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Este vorba despre peste 4 miliarde de euro în granturi, bani care ar putea face diferența între atingerea țintei oficiale și o deteriorare suplimentară a situației bugetare.
„Dacă banii nu ajung până la 31 decembrie, deficitul sare automat spre 150 de miliarde. Practic, diferenţa dintre cele două cifre este diferenţa dintre un an în care totul merge bine şi unul în care Bruxelles-ul întârzie sau taie plata”, explică Adrian Negrescu.
Dincolo de valoarea deficitului, economistul consideră că adevărata problemă este structura cheltuielilor statului. Deși execuția bugetară la nouă luni indică o îmbunătățire față de anul trecut, costurile cu dobânzile au crescut considerabil.
Deficitul bugetar a ajuns la 78,3 miliarde de lei, reprezentând 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025.
Însă această evoluție aparent favorabilă este umbrită de creșterea accelerată a sumelor plătite pentru datoria publică.
În primele nouă luni ale anului, România a achitat peste 50 de miliarde de lei numai pentru dobânzi, cu aproximativ 11 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Mai mult, numai în trimestrul al treilea, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 44%.
„Cel mai îngrijorător element nu e cifra deficitului, ci structura lui. În doar nouă luni am plătit peste 50 de miliarde de lei dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât anul trecut. Doar în trimestrul al treilea, dobânzile au crescut cu 44%. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din efortul de austeritate nu reduce deficitul, ci doar plăteşte costul datoriilor vechi”, subliniază consultantul economic.
Practic, o parte importantă din banii obținuți prin majorarea TVA, a accizelor și a impozitelor ajunge să acopere costurile împrumuturilor contractate anterior.
Adrian Negrescu consideră că schimbarea de discurs a președintelui Nicușor Dan în privința măsurilor economice este un indiciu important despre ceea ce ar putea urma.
Dacă în vară șeful statului susținea ferm că nu vor exista alte majorări de taxe peste cele deja adoptate, declarațiile recente au pus accentul pe reducerea cheltuielilor și pe dificultatea diminuării deficitului fără măsuri care să vizeze inclusiv salariile și pensiile.
În opinia economistului, faptul că varianta unui acord cu FMI a ajuns să fie menționată public, iar cheltuielile cu personalul și pensiile nu mai sunt excluse din discuție, arată cât de complicată a devenit situația financiară a României.
„Faptul că preşedintele nu a mai repetat garanţia că taxele nu vor creşte spune mai mult decât orice declaraţie. Discursul s-a schimbat: nu mai vorbim de «fără taxe noi», ci de credibilitate în faţa pieţelor, de riscul ratingului şi de FMI”, atrage atenția Negrescu.
Concluzia consultantului este una îngrijorătoare: România se pregătește pentru o perioadă în care deciziile economice vor deveni tot mai dificile, iar costurile ajustării bugetare ar putea fi resimțite din nou de populație, atât prin veniturile înghețate, cât și prin eventuale noi majorări de taxe și impozite.
Anul 2027 se conturează astfel ca o nouă perioadă de presiune economică pentru români, în condițiile în care reducerea deficitului, plata dobânzilor și menținerea încrederii investitorilor vor pune Guvernul în fața unor alegeri dificile.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
