Cine a ajuns să le predea copiilor la școală! Părinții habar nu aveau de acest detaliu incredibil!
Sistemul de învățământ din România traversează o criză de cadre didactice fără precedent în perioada post-decembristă. Numărul persoanelor fără studii corespunzătoare care ajung să predea la clasă a cunoscut o creștere accelerată în ultimii ani, conform datelor centralizate de sindicate.
CITEȘTE ȘI: PROIECT GIGANT! BLOCURI de 8 și 9 ETAJE într-o zonă cenușie a PITEȘTIULUI! Se schimbă fața orașului!
Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, a atras atenția că, dacă în anul școlar 2011-2012 erau consemnate 2.852 de norme didactice acoperite de personal necalificat, în anul școlar 2026-2027 volumul acestora a urcat la circa 6.300. Fenomenul afectează inclusiv marile centre urbane: în Capitală, aproape 320 de cadre didactice fără calificarea necesară postului se află la catedră în anul școlar 2026-2027.
Analizând blocajul din educație, expertul Marian Staș susține că, dincolo de remunerație, problemele structurale majore rezidă în mecanismul examenului de titularizare și în centralizarea excesivă a procesului de selecție.
„În acest moment, problemele principale sunt examenul de titularizare și centralizarea sistemului educațional. Ar trebui să eliminăm titularizarea; aceasta ar trebui să înceteze să mai existe. În plus, ar trebui să deschidem piața managementului resurselor umane la nivelul școlilor, într-o formă subsidiară sau descentralizată. De acolo poate începe un mecanism bun, care să gestioneze dinamic și echilibrat cantitatea, calitatea, pachetul salarial și celelalte aspecte. Școala își cunoaște cel mai bine nevoile, așa cum liceele care și-au proiectat propriul plan-cadru își cunosc cel mai bine situația”, a explicat Marian Staș pentru Adevărul.
Pentru ca o astfel de restructurare administrativă să fie implementată fără sincope, expertul propune testarea descentralizării printr-o etapă experimentală derulată pe parcursul a cinci ani.
„Pentru ca acest mecanism să nu producă turbulențe în sistem, aș introduce, de exemplu, pentru o perioadă de cinci ani, un mecanism-pilot. Acesta ar testa modelul de carieră, deschiderea managementului resurselor umane și interviurile de angajare la nivelul școlilor gimnaziale și al liceelor care desfășoară deja proiecte-pilot de transformare curriculară. Aceste școli sunt cel mai bun exemplu pentru că acolo se vede cel mai bine cum se aplică schimbările. Managementul resurselor umane vine apoi, în mod firesc, după un plan-cadru bine pus la punct”.
În viziunea specialistului, orice inițiativă de reformare a școlii va rămâne însă ineficientă dacă nu este acompaniată de o regândire radicală a grilei de salarizare pentru debutanți.
„Fără un pachet salarial adecvat, orice altă reformă este zadarnică. Dacă un profesor primește acum 3.000 de lei net, salariul său brut ar fi trebuit să fie de 3.000 de euro. Aceasta înseamnă aproximativ 15.000 de lei brut. După ce se scad taxe de 6.000-7.000 de lei, ar rămâne totuși în jur de 7.000 de lei, în loc de 3.000 de lei. Așadar, sumele pe care statul le dă profesorilor în lei, net, ar trebui acordate în euro, brut, încă de la debut, dacă ne dorim ca un absolvent de STEM să aleagă cariera didactică în locul uneia la o firmă privată”, a argumentat Marian Staș.
Efectele lipsei de cadre didactice sunt evidente în școlile bucureștene. Conform unei analize realizate de Edupedu, la finalul lunii septembrie erau încă vacante cel puțin 76 de posturi didactice la materii esențiale precum Fizică, Chimie, Matematică, Biologie, Geografie și Informatică. Situația vizează școli gimnaziale, licee teoretice și tehnologice, colegii naționale și unități de învățământ special, generând vulnerabilități la discipline decisive pentru Evaluarea Națională și examenul de Bacalaureat.
Paradoxul sistemului de învățământ din România este evidențiat și în cel mai recent raport internațional Education at a Glance, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Documentul relevă că România înregistrează cea mai mare proporție de candidați promovați la concursurile de angajare în rândul țărilor analizate care aplică un model similar de testare, cu o rată de admitere de circa 73%. Prin comparație, procentul este de 42% în Luxemburg, 36% în Japonia, 28% în Franța și 19% în Coreea. În ciuda acestui nivel ridicat de promovare, România figurează printre țările care se confruntă cu cel mai ridicat deficit de posturi didactice acoperite.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
