Economia României a suferit o turnură radicală și dramatică, transformându-se dintr-un veritabil campion al Uniunii Europene într-una dintre cele mai slabe performanțe de pe întregul continent. Cele mai recente și oficiale date publicate de Eurostat aruncă o lumină dură asupra realității financiare prin care trece țara noastră, marcată de un an întreg de regres sub conducerea Executivului condus de Ilie Bolojan.
Într-un contrast izbitor față de aceeași perioadă a anului trecut, când economia românească înregistra o creștere robustă de 2%, ultimele măsurători europene arată un recul de 2% pentru trimestrul al doilea din 2026. Această cifră alarmantă plasează România direct pe un nesuferit loc doi în clasamentul negativ al Uniunii Europene, fiind devansați la acest capitol negativ doar de Irlanda, care a raportat o contracție de 5,6%. În timp ce restul blocului comunitar a călcat pedala de accelerație, cu o creștere medie a PIB-ului european de 1,2% și un avans de 1% în zona euro, motorul economic românesc a intrat vizibil la apă.
Patru trimestre de coșmar sub mandatul lui Ilie Bolojan
Schimbarea de direcție a fost una bruscă și profund resimțită după preluarea guvernării de către premierul Ilie Bolojan. Statisticele oficiale conturează o traiectorie îngrijorătoare a primului ministru, marcată de exact patru trimestre consecutive în care economia României nu a reușit să bifeze nicio fărâmă de creștere pozitivă. Mai exact, bilanțul arată două trimestre de scădere abruptă și alte două de stagnare totală.
Dacă privim în urmă, spre perioada guvernării conduse de Marcel Ciolacu, tabloul era complet diferit. Atunci, România se mândrea constant cu poziții fruntașe în topurile europene, culminând cu T2/2025, când înregistra a doua cea mai mare creștere trimestrială din întreaga Uniune Europeană, urcând la un nivel de 1,2% pe serie ajustată sezonier. Totul s-a frânt odată cu trecerea la noile măsuri de la Palatul Victoria, unde trimestrul al treilea din 2025 a marcat o stagnare, urmat de o prăbușire de 1,9% în ultimele trei luni ale anului trecut. Scăderea a continuat cu un minus de 0,1% în primul trimestru din 2026 și a culminat cu o nouă stagnare în cel mai recent trimestru analizat.
Măsurile de austeritate au blocat complet motoarele economice
Valul de măsuri fiscale impuse sub eticheta guvernării de austeritate, justificate insistent prin necesitatea vitală de a reduce deficitul bugetar uriaș, nu a adus efectul scontat de relansare. Dimpotrivă, cocktailul format din majorări de taxe, creșterea cotei de TVA și tăieri masive de la bugetul de cheltuieli a sugrumat complet mediul privat și a tăiat din avântul companiilor.
Guvernul a mizat pe calcule optimiste atunci când a creionat bugetul pentru 2026, bazându-se pe un PIB de 2.045,2 miliarde de lei și o prognoză de creștere economică de 1%, alături de o inflație estimată la 6,5%, conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Totuși, realitatea contrazice violent cifrele oficiale de pe hârtie. Datele proaspete venite de la Institutul Național de Statistică confirmă că prima jumătate a anului a adus o scădere de 0,8% a PIB-ului pe serie brută, declinul adâncindu-se la 1,6% pe seria ajustată sezonier. În tot acest peisaj sumbru, inflația a continuat să mușce din buzunarele românilor, urcând galopant la 8,2% în luna iulie, un nivel care depășește cu mult estimările inițiale ale Executivului și care a măcinat dramatic puterea de cumpărare a populației.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
