Începând din toamna viitoare, elevii de clasa a IX-a vor învăța după programe școlare modificate, însă noile planuri-cadru propuse de Ministerul Educației au stârnit deja dezbateri aprinse în rândul specialiștilor și al părinților. Cea mai intens discutată este programa pentru Limba și Literatura Română, care reintroduce autori clasici precum Dinicu Golescu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, dar și nume din literatura universală, precum Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière şi Balzac.
Decanul Facultăţii de Litere, Oana Fotache, a explicat pentru Observator News logica din spatele acestor alegeri, precizând că se dorește alinierea la standardele vestice care utilizează o perspectivă istorică asupra literaturii.
„70-80% din conţinuturi sunt dedicate literaturii. Sunt preluări din alte sisteme de învăţământ europene – Franţa, Spania, Germania […] care apelează şi ele la o perspectivă diacronică în predarea literaturii […] prezentată ca o poveste, ca o călătorie în timp”, a declarat Oana Fotache.
De cealaltă parte, cadrele didactice avertizează că reforma pare mai degrabă o întoarcere în timp, la manualele de acum 35 de ani, lucru care ar putea avea efecte negative asupra apropierii tinerilor de cărți.
„Se va distruge tot ce a fost bun construit. În primul rând, interesul copiilor pentru lectură! În momentul de faţă, să îl pui pe copil în faţa unui text de Neculce […] nu va înţelege termenii, îi va fi greu, nu va putea să citească mai mult de un fragmenţel!”, a explicat profesoara de limba română Ionela Neagoe.
Există temeri că, pentru elevii de nivel mediu, aceste opere vor fi extrem de dificil de asimilat. Tensiunile sunt deja vizibile în sistem: un profesor din grupul de lucru pentru limba română și-a anunțat demisia, invocând dezacordul cu noile idei, în timp ce Ministerul Educației a prezentat scuze publice unei profesoare de istorie care fusese inițial omisă din procesul de consultare.
Controversele vizează și științele exacte. La matematică, dascălii semnalează pe rețelele de socializare că materia propusă pentru clasa a XII-a este identică cu cea predată în anul 1978.
Specialistul în educație Gabriela Bârtic subliniază confuzia legată de utilitatea practică a materiei pe trunchiul comun. „Pe trunchi comun, matematica se duce mult către aplicaţii practice […] la ce mă ajută integralele, la ce mă ajută logaritmii?!”, a punctat aceasta.
Experții în educație observă o reticență a sistemului față de modernizare. „O tendinţă de proces mai degrabă conservatoare decât inovatoare. Am primit deja semnale despre diverse discipline despre care profesionişti ai domeniului acuză un anume tip de […] reticenţă în a introduce în conţinuturi teme, subiecte deschise”, a precizat specialistul în educaţie Marian Staş.
În timp ce experții analizează conținutul academic, elevii au solicitări care țin de racordarea la realitățile tehnologice actuale.
„Ar trebui aprofundate mai mult domeniile care contează în acest moment, de exemplu inteligenţa artificială, ar trebui pus un accent mai mare şi pe dezvoltarea copilului în mediul extraşcolar”, este de părere Maria, o elevă intervievată.
Următorii pași procedurali, după aprobarea finală a programelor școlare, constau în elaborarea noilor manuale și organizarea sesiunilor de formare pentru profesori, în vederea implementării noii curricule.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
