Lovitură cruntă la facturi! Prețurile explodează! Câți bani în plus vor scoate românii din buzunar de la 1 aprilie?
Noile oferte de energie publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care vor intra în vigoare de la 1 aprilie 2026, indică o schimbare majoră de strategie în piața de furnizare. Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), prețurile propuse nu mai sunt stabilite în principal în funcție de costul materiei prime, ci reflectă prudența comercială, riscurile asumate și, în cazul unor jucători, o revenire la marje de profit ridicate.
CITEȘTE ȘI: Atenție piteșteni! Patru zile fără curent electric! Sute de locuințe, firme sau instituții afectate!
Dumitru Chisăliță, președintele AEI, subliniază că ofertele actuale, care variază între 0,32 și 0,41 lei/kWh cu TVA inclus, reprezintă un semnal important pentru piață. În timp ce pragul inferior reprezintă o ajustare minimă, limita superioară a intervalului indică o scumpire semnificativă față de nivelul prețurilor plafonate.
„Ofertele apărute pe pagina ANRE pentru 1 aprilie 2026 – între 0,32 și 0,41 lei/kWh cu TVA inclus – nu sunt doar un set de prețuri noi. Sunt, de fapt, un semnal. Un semnal că piața de furnizare nu mai prețuiește energia în funcție de costul mărfurilor, ci în funcție de mărimea riscului, prudență comercială și – la unii jucători – o revenire evidentă la marje ridicate. Când costurile cu gazele naturale, luând în considerare prețul tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru trimestrul 2 și 3 din 2026, sunt de 0,31 lei/kWh, când costurile cu gazele naturale, luând în considerare prețul tranzacționat pe Bursa Europeană de Gaz – TTF pentru anul 2026 sunt de 0,29 lei/kWh, când prețul facturat în luna decembrie 2025 a fost de 0,29 lei/kWh, o ofertă de 0,32 lei/kWh înseamnă creștere de 3% față de prețul plafonat. E o mișcare aproape neutră: poate un cost administrativ mai mare, o ajustare de portofoliu, o actualizare normală. În schimb, capătul superior al intervalului, 0,41 lei/kWh, înseamnă +32% față de prețul plafonat – iar aici nu mai vorbim despre ajustări, ci despre o repoziționare brutală”, explică specialistul.
Analiza publicată luni de AEI evidențiază o lărgire considerabilă a marjelor comerciale. Dacă în prezent acestea sunt de aproximativ 4%, ofertele pentru anul 2026 sugerează marje care urcă spre pragul de 22%. Această diferență include o „anvelopă de risc” menită să acopere incertitudinile legate de dezechilibre, finanțare sau eventuale neîncasări, însă arată și o orientare a furnizorilor către profituri previzibile în detrimentul volumului de clienți.
Odată cu creșterea prețului final, consumatorii vor resimți și un efect fiscal suplimentar. Deși cota procentuală a TVA rămâne aceeași, suma efectivă plătită în factură crește proporțional cu baza de calcul, ceea ce înseamnă costuri mai mari atât pentru serviciul de furnizare, cât și către bugetul statului.
„TVA nu „se schimbă” procentual, însă ca sumă în factură crește direct proporțional cu baza. Așadar, o creștere a prețului final cu 32% duce și la o creștere cu aproximativ 32% a sumelor plătite ca TVA. Pentru consumator, asta înseamnă un lucru simplu, nu doar că plătește mai mult furnizorului, dar plătește mai mult și statului. Factura devine mai grea din ambele direcții”, menționează Chisăliță.
Datele actuale de pe piața gazelor pentru anul 2026 arată că prețul pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) este de 0,16 lei/kWh, comparativ cu 0,127 lei/kWh pe hub-ul european TTF. Această diferență de aproximativ 26% sugerează că piața din România internalizează costuri suplimentare, cauzate de lipsa de lichiditate, constrângeri interne sau riscuri percepute de actori.
„Gazul nu este doar o marfă separată; în Europa, el rămâne unul dintre reperele principale pentru prețul marginal al electricității. Cu alte cuvinte, acest spread se poate vedea în lanț, chiar dacă nu explică integral creșterile mari din retailul de energie electrică. Ce e important de înțeles este că aceste oferte pentru 2026 nu arată neapărat o explozie de cost real al gazelor, ci mai degrabă o schimbare de paradigmă, furnizorii prețuiesc viitorul ca pe o perioadă în care „ieftin” înseamnă „periculos”. Iar consumatorul se află în mijlocul unei piețe unde prețul nu reflectă doar kilowattul/oră, ci și frica de instabilitate, dorința de profit și libertatea comercială. În final, intervalul 0,32 – 0,41 lei/kWh nu e doar o diferență de 9 bani. Este o diferență de model economic. Unii furnizori vor cotă, alții vor marjă și selecție. Pentru consumatori, asta înseamnă că, în 2026, cel mai important lucru nu va fi gazul – ci lipsa de atenție la ofertă”, notează președintele AEI.
Impactul financiar estimat pentru consumatori este unul major. Potrivit reprezentantului AEI, noile tarife vor aduce plăți anuale suplimentare cuprinse între 150 și 1.500 de lei pentru un apartament cu două camere. În cazul locuințelor la casă, costurile suplimentare ar putea varia între 300 și 3.000 de lei pe an.
Dumitru Chisăliță avertizează că situația actuală este cauzată de modul deficitar în care a fost pregătită eliminarea plafonării prețurilor. Acesta susține că prețurile ar fi putut fi mai mici decât cele plafonate dacă procesul ar fi fost gestionat prin oferte obligatorii lunare, transparență totală privind marjele comerciale și un angajament de returnare a surplusului de TVA către consumatori.
„Această situație se datorează în primul rând modului în care (nu) a fost gestionată pregătirea eliminării plafonului la gaze. Aceste oferte dacă erau făcute treptat, obligatoriu, lună de lună în ultimul an, fără presiunea blocării tranzacțiilor pe BRM în ultimele luni, fără „continuăm””, „nu continuăm” plafonarea care au tras în sus prețul gazului marfă în România, cu obligarea publicării marjei comerciale a furnizorului pe factură, cu un angajament clar „dăm surplusul de TVA, din creșterea prețului din ultimii ani înapoi consumatorului”, am fi avut prețuri corecte în România și acestea trebuiau să fie mai mici decât prețul plafonat. Viteza cu care se vor realiza contractele pentru 1 aprilie 2026, din cauza tuturor acestor analize peste analize, care au creat artificial această criză de timp, îi împinge pe români să „înghită” aceste prețuri prin semnarea tacită a contractelor fără să știe pe ce prețuri, la gaze”, avertizează Dumitru Chisăliță.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
