Moneda unică europeană ar putea depăși cotația de 6 lei în eventualitatea în care ratingul de țară al României va fi retrogradat în categoria „junk”, considerată nerecomandată pentru investiții, a atras atenția joi dimineață Cristian Păun, profesor universitar de economie, într-o intervenție la postul Digi24. Specialistul avertizează că o astfel de evoluție ar aduce un salt abrupt al cursului valutar și al dobânzilor, creșterea ratelor bancare, retrageri de capital și riscul concedierilor în masă.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Spitalul Județean de Urgență Pitești ANGAJEAZĂ! Cinci POSTURI scoase la CONCURS!
Semnalul de alarmă vine în contextul în care moneda națională a înregistrat un nou minim istoric față de euro, iar pe data de 2 octombrie agenția internațională de evaluare financiară Standard & Poor’s este așteptată să anunțe decizia privind calificativul acordat României.
Efectele deprecierii leului se resimt deja asupra obligațiilor financiare calculate în moneda europeană, arată o simulare realizată de Digi24. Spre exemplu, dacă în decembrie 2025 erau necesari 5.099 de lei pentru procurarea a 1.000 de euro, în luna septembrie aceeași sumă a ajuns la aproximativ 5.279 de lei, ceea ce înseamnă un efort financiar suplimentar de 180 de lei.
Devalorizarea monedei naționale generează cheltuieli mărite în mai multe situații:
Chestionat cu privire la modul în care populația își poate securiza veniturile în această perioadă, profesorul Cristian Păun a evidențiat nevoia de diversificare:
„Rapid și pe termen scurt ar fi, ca idee, să încercăm să ne diversificăm economisirile. O parte dintre economii să le ținem în lei, pentru plăți curente sau neprevăzute, iar economiile de care nu avem nevoie imediat să le păstrăm și în altceva, astfel încât, atunci când apare această depreciere, să fim mai protejați”, a explicat profesorul de economie.
Profesorul de economie a punctat faptul că fluctuația înregistrată până acum este redusă în comparație cu unda de șoc ce ar putea apărea dacă România pierde statutul de țară recomandată investițiilor.
„Vorbim de o creștere a cursului, în perioada analizată, de la aproximativ 5,1 lei la 5,3 lei. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă intrăm în «junk». Creșterea estimată ar fi de la 5,3 lei, cât avem acum, până la peste 6 lei. Ar fi o creștere bruscă și foarte importantă, care ne va sărăci brusc, ne va întoarce înapoi cu bunăstarea undeva cu zece ani și vom recupera foarte greu această prăbușire”, a avertizat el.
Pentru a evita o astfel de situație critică, Cristian Păun consideră că decidenții politici trebuie să prioritizeze acest dosar și să vină cu măsuri structurale pe termen mediu și lung:
„Trebuie să facem tot posibilul ca, în aceste momente, să evităm «junk»-ul. Și nu doar acum, când avem această evaluare. Trebuie să avem o strategie pe termen mediu și lung, astfel încât să ne îmbunătățim semnificativ riscul de țară, dar și poziția în clasamentele privind libertatea economică, statul de drept, corupția și birocrația. Perspectiva de a intra în «junk» ar trebui să le dea fiori reali tuturor politicienilor. Noi plătim oalele sparte, dar și ei vor avea un cost electoral imens dacă împing România în «junk»”.
Pierderea categoriei sigure pentru investiții ar aduce dificultăți majore atât pentru cetățenii de rând, cât și pentru mecanismele prin care statul își acoperă cheltuielile publice și datoriile.
„Într-o primă fază va sări cursul de schimb și vor sări dobânzile. Rata va crește nu doar pentru că se majorează cursul, ci și pentru că vor crește dobânzile. România va trebui să se reorienteze mult mai mult spre piața internă pentru a-și plăti datoriile externe. Gândiți-vă ce înseamnă ieșirea investițiilor străine din România: pierderi de locuri de muncă. Românului, pe lângă faptul că i se scumpește rata, începe să-i apară și un risc foarte mare să-și piardă locul de muncă. În România, multinaționalele și capitalul străin, care vor fi primele afectate, dau de lucru în momentul de față la peste un milion de români”, a avertizat acesta.
În vara acestui an, agențiile de rating Fitch și Moody’s au menținut România în zona recomandată plasamentelor financiare, ambele evaluări situându-se însă pe cea mai de jos treaptă și fiind însoțite de o perspectivă negativă. Agenția S&P acordă în prezent României calificativul BBB-, de asemenea ultima treaptă de siguranță, ceea ce înseamnă că o retrogradare cu o singură gradație ar arunca economia direct în categoria speculativă, decizia finală urmând să fie stabilită la 2 octombrie.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
