Moșii de toamnă 2026, pe 7 noiembrie! Câte pachete se împart de Sâmbăta Morților și ce alimente nu trebuie să lipsească. Explicațiile preotului!
Credincioșii se pregătesc pentru una dintre cele mai importante zile de pomenire a celor adormiți. Moșii de toamnă sunt sărbătoriți sâmbătă, 7 noiembrie 2026, prilej cu care mii de oameni vor merge la biserică pentru a participa la slujbele de pomenire, vor aduce pomelnice și vor împărți alimente în memoria rudelor și apropiaților trecuți la cele veșnice.
CITEȘTE ȘI: Pensii mai mari în 2027? ANUNȚUL premierului Luca Niculescu! VEȘTI EXTRAORDINARE!
Dincolo de tradițiile păstrate din generație în generație, există câteva întrebări care apar în fiecare an: câte pachete trebuie pregătite, ce alimente se pun în ele și dacă există reguli obligatorii pentru cei care fac pomenirea. Preotul Marius Oblu explică semnificația obiceiurilor și ce trebuie să știe credincioșii înainte de această zi.
Cunoscută în tradiția populară și sub numele de Sâmbăta Morților, această zi este dedicată pomenirii colective a celor trecuți la cele veșnice. În bisericile ortodoxe sunt oficiate slujbe speciale, iar credincioșii se roagă pentru sufletele celor adormiți, fie că este vorba despre părinți, bunici, rude, prieteni sau persoane care nu mai au pe nimeni să le pomenească.
Denumirea de „Moși” provine din tradiția cinstirii strămoșilor și face trimitere la generațiile care au trăit înaintea noastră. Este un moment în care familiile își amintesc de cei dispăruți și păstrează vie legătura sufletească cu aceștia prin rugăciune și milostenie.
Alegerea zilei de sâmbătă nu este întâmplătoare. În tradiția ortodoxă, sâmbăta este dedicată în mod special pomenirii celor adormiți și amintește de șederea Mântuitorului Iisus Hristos în mormânt, înainte de Înviere.
În calendarul ortodox există mai multe zile de pomenire colectivă, printre care Moșii de primăvară, Moșii de vară, Moșii de toamnă și Moșii de iarnă. În 2026, Moșii de toamnă sunt sărbătoriți înainte de începerea Postului Nașterii Domnului, care debutează pe 15 noiembrie.
Una dintre cele mai frecvente întrebări legate de Sâmbăta Morților este cea referitoare la numărul pachetelor care trebuie pregătite pentru pomană.
În anumite zone ale țării există tradiția împărțirii a trei pachete, numărul fiind asociat simbolic cu Sfânta Treime. Totuși, Biserica nu impune un număr obligatoriu de pachete, iar fiecare familie poate hotărî câte daruri pregătește, în funcție de posibilități și de obiceiurile locului.
Importantă nu este cantitatea alimentelor împărțite și nici valoarea acestora, ci gestul de milostenie și rugăciunea făcută pentru cei pomeniți.
Coliva ocupă un loc central în rânduiala de pomenire și este unul dintre cele mai importante simboluri ale acestei zile. Preparată din grâu fiert, îndulcit cu zahăr sau miere, aceasta amintește de înviere și de speranța vieții veșnice.
Credincioșii aduc coliva la biserică pentru a fi binecuvântată în cadrul slujbei, după care o împart celor prezenți.
Pe lângă colivă, printre produsele întâlnite frecvent la pomenire se numără colacii, vinul și lumânările. Pachetele pot conține și alimente specifice sezonului, fructe, dulciuri sau preparate făcute în casă.
Merele, perele, strugurii și nucile sunt printre fructele alese în această perioadă, iar plăcinta cu dovleac este unul dintre deserturile tradiționale întâlnite toamna.
În unele comunități se păstrează și obiceiul de a pune un bănuț în pachet, gest căruia tradiția populară îi atribuie semnificații legate de noroc și belșug. Acesta nu reprezintă însă o obligație bisericească.
Credincioșii pot aduce la biserică și prescură, pâinea folosită în cadrul Sfintei Liturghii, precum și pomelnice cu numele celor adormiți, pentru ca aceștia să fie pomeniți în timpul slujbei.
Preotul Marius Oblu atrage atenția că nu există o listă strictă de alimente care trebuie să se regăsească în pachetele oferite de Moșii de toamnă. Obiceiurile diferă de la o regiune la alta, iar tradițiile locale nu trebuie confundate cu obligațiile religioase.
„În ceea ce privește conținutul lor, pachetele pot cuprinde atât alimente specifice sezonului, cât și produse tradiționale oferite cu prilejul pomenirii. Coliva ocupă un loc central în rânduiala de pomenire, fiind unul dintre cele mai importante simboluri ale acestei zile. Preparată din grâu fiert, îndulcit cu zahăr sau miere, aceasta amintește de înviere și de speranța vieții veșnice. Credincioșii o aduc la biserică pentru a fi binecuvântată în cadrul slujbei, după care o împart celor prezenți. Alături de aceasta, vinul, colacii și lumânările se regăsesc printre elementele tradiționale ale pomenirii.
Fructe și preparate de sezon
Pentru pachetele oferite de pomană sunt alese adesea fructe specifice perioadei, precum strugurii, perele, merele și nucile, dar și dulciuri sau preparate de casă. Un desert întâlnit în această perioadă este plăcinta cu dovleac, asociată cu specificul toamnei.
În anumite regiuni se păstrează și obiceiul de a adăuga un bănuț în pachet, despre care tradiția populară spune că ar simboliza norocul și belșugul. Această practică nu face însă parte din rânduiala bisericească.
La biserică, credincioșii aduc și pomelnice cu numele celor adormiți, pentru ca aceștia să fie amintiți în timpul slujbei. De asemenea, poate fi adusă prescura, pâinea folosită în cadrul Sfintei Liturghii, însă aceasta nu reprezintă un aliment obligatoriu pentru pachetele de pomană.
Biserica nu impune o listă fixă de produse sau un număr prestabilit de daruri pentru Moșii de toamnă. Obiceiurile diferă de la o regiune la alta, iar semnificația acestei zile nu este dată de valoarea sau cantitatea alimentelor oferite, ci de rugăciunea pentru cei adormiți și de milostenia făcută în amintirea lor”, a explicat preotul Marius Oblu.
Un alt obicei păstrat în anumite regiuni ale țării este împărțirea alimentelor în vase noi. Farfurii, străchini, căni sau alte obiecte de uz casnic sunt oferite împreună cu pachetele de pomană, fiind ulterior dăruite celor care le primesc.
Tradiția este transmisă din generație în generație și este asociată cu dorința de a oferi un dar folositor, dar și cu respectul față de memoria celor pomeniți.
În momentul în care oferă pomana, credincioșii rostesc, de regulă, formula „Dumnezeu să-l ierte”, gestul căpătând astfel o semnificație spirituală aparte.
Mesajul esențial al acestei zile rămâne însă unul singur: pomenirea celor adormiți nu se măsoară în numărul pachetelor, în valoarea alimentelor sau în mărimea darurilor, ci în rugăciunea, credința și milostenia cu care sunt făcute.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
