Scăderea dramatică a cotelor Dunării în ultima perioadă a transformat cel de-al doilea fluviu ca mărime din Europa într-un imens sit arheologic în aer liber. Seceta severă a dat peste cap nu doar transportul fluvial internațional, ci a și expus privirilor publicului o serie de vestigii spectaculoase, de la o flotilă întreagă de nave de război germane din cel de-al Doilea Război Mondial, trecând prin rămășițele unui mamut lânos și până la scheletul de oțel al unui pod imperial pierdut de mai bine de jumătate de secol.
Cea mai importantă descoperire a avut loc în sectorul sârbesc al Dunării, în zona localității Prahovo, unde apele retrase au scos la suprafață carcasele ruginite ale unor nave de război naziste. Acestea fac parte din celebra flotilă pe care trupele Germaniei naziste au scufundat-o în propriul știu în toamna anului 1944, pe măsură ce se retrageau în fața avansului rapid al Armatei Roșii.
Aceste epave nu reprezintă doar o atracție morbidă, ci și un pericol major pentru navigație. Potrivit estimărilor Băncii Europene de Investiții, pe fundul fluviului se odihnesc aproximativ 200 denave, inclusiv cargouri, remorchere și barje pline cu muniție neexplodată. Multe dintre acestea și-au păstrat intacte turelele, punțile de comandă și catargele distruse, în timp ce altele sunt îngropate sub bancuri masive de nisip.
Din cauza acestor blocaje subacvatice, economia Serbiei și transportul comercial internațional înregistrau pierderi anuale de aproximativ 5 milioane de euro din cauza întârzierilor constante. Pentru a debloca această arteră vitală, Banca Europeană de Investiții a alocat deja o finanțare substanțială de 16 milioane de euro, integrată într-un plan amplu de dezvoltare pentru Balcanii de Vest, vizând ecologizarea și curățarea completă a albiei.
Natura a rezervat însă și alte surprize pe parcursul Dunării. Mai la nord, în apropierea orașului Ruse din Bulgaria, apele scăzute au adus la lumina zilei rămășițele excepționale ale unui mamut lânos care a trăit în urmă cu zeci de mii de ani.
Echipele de cercetători au recuperat din nisipurile fluviului un os maxilar impresionant, colți gigantici, un omoplat și un femur cu capul rotunjit. Specialiștii au concluzionat că este vorba despre un exemplar tânăr, a cărui culoare închisă a oaselor sugerează că animalul și-a petrecut o mare parte din viață într-un mediu mlăștinos, conservându-se în mod natural până în zilele noastre.
Spectacolul istoriei continuă și în capitala Ungariei. Pe tronsonul din Budapesta, nivelul apei a scăzut la cote nemaiîntâlnite până în prezent, lăsând la vedere pentru prima dată după anul 2018 rămășițele spectaculoase ale legendarului pod Franz Joseph, predecesorul actualului Pod al Libertții.
Inaugurat cu mare pompă la 4 octombrie 1896, în prezența penultimului monarh habsburgic, podul a purtat numele împăratului după ce acesta ar fi binevoit cu cea mai mare îndurare să-și dea acordul. Istoria consemnează că însuși împăratul Franz Joseph a bătut cu ciocanul ultimul nit de argint în structura metalică a pilonului dinspre Pesta.
Destinul grandioasei construcții a fost însă pecetluit în ianuarie 1945, atunci când armata germană de ocupație a aruncat podul în aer în timpul sângerosului asediu al Budapestei. Acum, scheletul de oțel contorsionat a revenit la suprafață, oferind turiștilor și istoricilor o fereastră rară către o epocă apusă, reamintind că Dunărea nu este doar o cale de transport modernă, ci și un martor tăcut al celor mai dramatice momente din istoria continentului european.
Sursă foto: Facebook
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
