Biserica de lemn din Dretea, comoara transilvăneană mutată la Sibiu și numită „Capela Sixtină a României”!
În mijlocul Muzeului ASTRA din Dumbrava Sibiului se ascunde unul dintre cele mai impresionante lăcașuri de lemn din țara noastră. Din afară, arată ca orice biserică veche de sat din Transilvania. Odată ce pășești înăuntru, însă, descoperi un univers întreg pictat pe lemn, vechi de mai bine de trei secole și jumătate.
Este vorba despre biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Dretea, ridicată în 1672, în județul Cluj, și adusă la Sibiu la începutul anilor 2000 pentru a fi salvată de la ruină.
Interiorul său atât de bogat în picturi i-a făcut pe specialiști să o alăture, ca valoare artistică, celebrei Capele Sixtine de la Vatican. Iar drumul ei de la un sat clujean până în muzeul sibian este, la rândul său, o poveste demnă de un film.
Monumentul a luat naștere în satul Dretea, comuna Mănăstireni, județul Cluj, într-o vreme în care sătenii își înălțau singuri bisericile, din ce aveau la îndemână.
După o notiță lăsată în 1903 de preotul Ioan Leheny, care cita un vechi Orologiu, lăcașul ar fi fost construit în anul 1672, pe când preot era Popa Mihai.
Biserica stătea pe o colină din nordul satului, în mijlocul cimitirului, de unde privea spre casele din jur.
Meșterii au lucrat doar cu unelte de mână, bardă și secure, cioplind și îmbinând bârne groase de lemn. Fără macarale sau tehnologie modernă, au reușit să ridice o construcție trainică, cu ziduri masive, acoperiș înalt și o turlă de circa opt metri.
Lăcașul mai păstrează și prispa tradițională, iar altarul are o formă poligonală aparte, acoperit cu o boltă ce amintește de arhitectura gotică. O dovadă vie a priceperii meșterilor țărani din Transilvania secolului al XVII-lea.
Adevărata bogăție se află în interior. Aproape fiecare suprafață este acoperită de pictură religioasă, realizată direct pe bârne și pe scândurile tavanului și bolților.
Frescele din 1672 au fost pictate în tempera, cu pigmenți amestecați cu liant, iar scenele sunt așezate în registre suprapuse, ca paginile unei cărți uriașe cu imagini.
Istoricul de artă Răzvan Theodorescu a numit-o o adevărată „Capelă Sixtină” a ortodoxiei românești.
Nu este vorba despre mărime, ci despre amploarea și valoarea ansamblului pictural. Într-o bisericuță modestă de sat, artiștii anonimi au creat o lucrare de o complexitate rar întâlnită, care a rezistat peste 350 de ani.
În urmă cu trei secole și jumătate, mulți săteni nu știau carte. Pictura bisericească avea, pe lângă rolul religios, și unul de învățare.
În pronaos apar numeroase figuri feminine, între care sfinte mucenițe și femei mironosițe.
Tavanul este decorat cu o boltă înstelată, în care apar Soarele și Luna, simboluri ale cosmosului și ale creației lui Dumnezeu.
În naos se pot vedea episoade din Vechiul Testament, precum Facerea Evei, Păcatul strămoșesc și Izgonirea din Rai.
Alte registre redau Patimile lui Hristos, de la Sărutarea lui Iuda și judecata Mântuitorului, până la Drumul Crucii.
Nu lipsesc sfinții militari, îngerii, heruvimii și alte personaje din tradiția creștină.
Astfel, interiorul devine o adevărată cronică ilustrată a credinței de acum câteva veacuri.
Catapeteasma din 1742, o piesă de mare preț.
Un loc aparte îl are catapeteasma, peretele cu icoane care desparte altarul de naos.
Aici se regăsesc Răstignirea și chipurile Apostolilor, iar în centru scena Deisis, cu Iisus Hristos între Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul.
O inscripție pictată în stânga arată că, în 1742, Nistor Gheorghe și familia sa au contribuit la realizarea sau înzestrarea catapetesmei.
Sunt numele unor oameni simpli, care au vrut să lase ceva trainic în urma lor.
Peste aproape 300 de ani, numele lor se mai citesc încă pe o operă de artă admirată de mii de vizitatori.
După peste trei veacuri petrecute la Dretea, biserica ajunsese într-o stare precară. Comunitatea își construise un alt lăcaș, iar monumentul vechi risca să se degradeze iremediabil.
Specialiștii de la Muzeul ASTRA au hotărât să o salveze printr-o operațiune de amploare.
În octombrie 2003, biserica a fost desfăcută cu grijă, fiecare piesă importantă fiind marcată și pregătită pentru drum.
Bârnele, elementele acoperișului și piesele decorative au fost transportate în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
Între mai și august 2004, lăcașul a fost remontat, respectând forma și caracteristicile originale.
A fost o muncă delicată, pentru că multe picturi erau aplicate chiar pe lemnul structurii și trebuiau protejate.
Au urmat lucrări de restaurare și conservare, iar în 2006 pictura bisericii a fost resfințită.
Un monument aflat în pericol a primit astfel o a doua viață, într-unul dintre cele mai importante muzee etnografice în aer liber din Europa.
Un lucru rar întâlnit este că biserica din Dretea nu a devenit doar obiect de muzeu.
După reconstrucție, și-a recăpătat și rostul religios.
Aici se țin slujbe, inclusiv de hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, de Rusalii, și cu prilejul altor sărbători.
Așezată între gospodării tradiționale din Muzeul ASTRA, biserica întregește imaginea satului românesc de altădată. În jur se află case vechi, ateliere și alte construcții rurale, care recreează atmosfera comunităților transilvănene de odinioară.
Vizitatorii nu descoperă doar un monument, ci și locul pe care biserica îl ocupa în viața satului.
Biserica din Dretea arată că marile capodopere nu se află mereu în palate, catedrale impunătoare sau muzee celebre.
Uneori, ele se ascund în construcții modeste, ridicate de meșteri anonimi, cu unelte simple și materiale din natură.
Picturile sale, păstrate pe lemn mai bine de trei secole, sunt o mărturie extraordinară despre credința, tradițiile și talentul artistic al comunităților din Transilvania.
Ridicată în 1672, demontată în 2003 și reconstruită în 2004 la Sibiu, biserica din Dretea rămâne una dintre cele mai frumoase povești de salvare a patrimoniului românesc.
Iar alăturarea cu celebra Capelă Sixtină nu este deloc întâmplătoare: în spatele unor pereți simpli de lemn se ascunde o lume întreagă de picturi, simboluri și istorisiri biblice, păstrate pentru noi, cei de astăzi.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
