România, la un pas de „junk”! Moody’s păstrează țara în zona investițiilor, dar avertizează: ce se poate întâmpla cu ratele, taxele și leul?
România scapă, pentru moment, de retrogradare, dar avertismentul este cât se poate de serios. Agenția Moody’s a menținut ratingul țării la Baa3, însă a păstrat perspectiva negativă. Este ultima treaptă din categoria „investment grade”, iar următorul pas în jos ar însemna intrarea României în zona considerată speculativă, cunoscută drept „junk”.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Primăria Călinești face ANGAJĂRI! POSTURILE scoase la CONCURS!
Decizia Moody’s din 7 august nu înseamnă că românii vor avea de mâine rate mai mari sau că leul se va prăbuși. Efectele unui rating de țară sunt însă mult mai importante decât par la prima vedere. Ele pot ajunge, în timp, la bugetul statului, la dobânzile bancare, la cursul valutar, la investiții și chiar la locurile de muncă.
Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al României la Baa3, dar a menținut perspectiva negativă.
Asta înseamnă că România este încă în categoria „investment grade”, adică obligațiunile emise de stat sunt considerate eligibile pentru numeroși investitori instituționali.
Problema este că Baa3 este ultima treaptă a acestei categorii.
Deasupra se află Baa2 și Baa1, iar apoi nivelurile superioare. Sub Baa3 urmează Ba1, moment în care România ar intra în categoria speculativă, denumită în limbajul piețelor financiare „junk”.
Cu alte cuvinte, România încă este deasupra liniei, dar foarte aproape de ea.
Perspectiva negativă nu reprezintă o retrogradare.
Ea transmite însă un avertisment: riscul ca ratingul României să fie redus este mai mare decât în cazul unei perspective stabile.
Moody’s urmărește în special capacitatea statului de a-și reduce deficitul, evoluția datoriei publice, costurile tot mai mari cu dobânzile și capacitatea clasei politice de a continua măsurile de consolidare fiscală.
Agenția estimează că deficitul bugetar ar putea coborî la aproximativ 5,8% din PIB în 2026.
În același timp, datoria publică este estimată să ajungă la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, iar cheltuielile statului cu dobânzile ar putea urca la circa 3,3% din PIB.
Aici este una dintre marile probleme.
Ratingul de țară pare, la prima vedere, o chestiune strict pentru economiști și investitori. În realitate, el poate ajunge să se simtă în viața de zi cu zi.
Cel mai direct efect apare atunci când România se împrumută.
Atunci când statul merge pe piețele financiare să obțină bani, investitorii cer o anumită dobândă. Dacă România este percepută ca fiind mai riscantă, investitorii pot cere dobânzi mai mari.
Iar acele dobânzi sunt plătite din bugetul statului.
Cu cât statul dă mai mulți bani pentru plata datoriilor, cu atât rămân mai puțini bani pentru alte lucruri: autostrăzi, spitale, școli, investiții, programe sociale sau salarii.
La un moment dat, autoritățile pot fi nevoite să aleagă între tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe, în funcție de situația bugetară.
Nu automat.
Moody’s nu stabilește ROBOR, IRCC sau dobânzile la creditele oferite de bănci.
Există însă o legătură indirectă.
Băncile sunt conectate la finanțele statului, inclusiv prin deținerea de titluri de stat. Dacă riscul României crește și statul ajunge să se împrumute mai scump, presiunea se poate transmite, în anumite condiții, și către costul finanțării din economie.
Asta poate însemna, în timp, credite mai scumpe pentru populație și companii.
Totul depinde însă și de inflație, de politica BNR, de lichiditatea din sistemul bancar și de evoluțiile de pe piețele internaționale.
Prin urmare, o eventuală retrogradare a României nu înseamnă că rata unui credit va crește automat cu o anumită sumă.
Nici cursul euro-leu nu este stabilit de Moody’s.
Ratingul este însă urmărit de investitori atunci când decid unde își plasează banii.
Dacă încrederea în economia României se deteriorează puternic, investitorii ar putea cere randamente mai mari pentru activele românești sau și-ar putea reduce expunerea.
Într-un astfel de scenariu, presiunea asupra leului ar putea crește.
Iar un leu mai slab se poate vedea rapid în prețuri. Produsele importate, energia, combustibilii, electronicele sau alte bunuri cumpărate din străinătate ar putea deveni mai scumpe în lei.
Dar și aici trebuie făcută o precizare importantă: perspectiva negativă nu înseamnă automat că leul se va deprecia.
Un alt efect, mai puțin vizibil, este cel asupra investițiilor.
Companiile se uită și ele la riscul țării în care vor să investească. Dacă finanțarea devine mai scumpă și mediul economic este perceput ca fiind mai riscant, unele proiecte pot fi amânate sau chiar abandonate.
Mai puține investiții pot însemna, în timp, mai puține locuri de muncă și o creștere economică mai slabă.
De aceea, faptul că România rămâne în categoria „investment grade” este important. Statul nu a trecut, deocamdată, pragul care ar putea face accesul la finanțare mai dificil și mai costisitor.
Mesajul transmis de Moody’s este, în esență, unul simplu: România mai are timp să evite o retrogradare, dar trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul și controla creșterea datoriei.
Perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă autoritățile reușesc să construiască un consens politic suficient de solid pentru continuarea consolidării fiscale și după 2026.
În schimb, dacă deficitul rămâne foarte ridicat, datoria continuă să crească, iar reformele sunt întârziate, presiunea pentru o retrogradare va crește.
Pentru moment, nu există motiv pentru panică.
România nu a fost retrogradată și rămâne în categoria „investment grade”.
Dar faptul că se află la Baa3, ultima treaptă înainte de „junk”, cu perspectivă negativă, arată cât de fragilă este situația finanțelor publice.
Pentru români, miza nu este doar o literă sau o cifră dintr-un raport al unei agenții de rating.
În joc sunt costul împrumuturilor statului, banii disponibili în buget, nivelul taxelor, investițiile, dobânzile și, în anumite scenarii, chiar puterea de cumpărare și locurile de muncă.
Deocamdată, România rămâne deasupra liniei. Dar Moody’s transmite clar că următorii pași ai guvernului vor conta enorm pentru direcția în care va merge ratingul țării.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
