Se schimbă harta României! Ce județe dispar? Marea reorganizare administrativă decisă până pe 24 ianuarie!
Coaliția de guvernare a stabilit data de 24 ianuarie ca termen-limită pentru definitivarea planului de restructurare a administrației locale, măsură care vizează optimizarea cheltuielilor pentru anul 2026. Executivul pregătește o reformă administrativ-teritorială de amploare, programată să intre în vigoare după aprobarea bugetului pentru 2026. Conform datelor publicate de FANATIK, strategia prevede fuziunea a peste 800 de comune și schimbarea statutului pentru mai mult de 100 de orașe care nu mai ating pragurile demografice legale, scopul fiind eficientizarea aparatului public.
CITEȘTE ȘI: Atenție șoferi! Schimbări radicale la prețurile rovinietei! Lista noilor tarife!
Ministerul Dezvoltării a propus deja, printr-un proiect legislativ, reduceri bugetare de 10% la nivelul primăriilor, consiliilor județene și instituțiilor subordonate. Această inițiativă reprezintă doar prima etapă a unui proces mai vast care ar urma să fie implementat efectiv în anul 2027, potrivit surselor politice din cadrul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat disponibilitatea pentru dialog pe această temă la finalul anului trecut: „Desigur că UDMR poate discuta cu partenerii de coaliție despre reforma administrativă, reducerea numărului de consilieri în localitățile mici și transferul anumitor servicii, precum achizițiile publice”. De asemenea, un reprezentant al USR a precizat pentru sursa citată că există consens în coaliție: „Discuțiile din acest an s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor din administrația locală, discuții începute încă din vara trecută. Cred că vom avea un proiect adoptat săptămâna aceasta sau în cea următoare. Abia apoi vom realiza bugetul pe 2026. După adoptarea bugetului va veni și rândul reorganizării administrative. Toți știm că este nevoie de așa ceva. Nimeni nu s-a opus în coaliție”.
Scenariile analizate indică o transformare radicală a hărții administrative. Aproximativ 28% dintre comune ar putea fi absorbite de alte localități sau transformate în sate aparținătoare, în timp ce 55% dintre orașe riscă să fie retrogradate la statutul de comună sau să fie obligate să fuzioneze cu localitățile vecine pentru a-și păstra rangul urban. Expertul în administrație publică Ionel Chiriță a subliniat pentru FANATIK necesitatea unei corelări cu sistemul de finanțare: „Orice reorganizare administrativă a localităților din România trebuie să fie realizată concomitent cu schimbarea modului în care sunt finanțate comunele și orașele. În prezent, doar municipiile reședință de județ își pot acoperi cheltuielile din venituri proprii, cred. În rest, există peste 3.000 de localități care depind de alocările de la guvern”.
În prezent, România este împărțită în 3.223 de unități administrativ-teritoriale, incluzând 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune. Un raport de audit al Curții de Conturi din 2025 avertizează că acest model, neschimbat din 1968, provoacă pierderi financiare structurale. Inspectorii instituției notează că: „Organizarea administrativ-teritorială a României, neschimbată în esență din 1968, generează astăzi pierderi financiare structurale pentru comunități și cetățeni, adâncește inegalitățile de dezvoltare și limitează accesul la servicii publice esențiale.”
Analiza Curții de Conturi evidențiază că fragmentarea excesivă este principala problemă: deși comunele reprezintă 90% din numărul total de localități, ele adăpostesc sub jumătate din populația țării. Mai mult, peste 1.500 de localități au mai puțin de 3.000 de locuitori, prag sub care susținerea serviciilor publice devine nesustenabilă. „Această structură demografică face imposibilă susținerea financiară a aparatului administrativ și a serviciilor publice la standarde minime”, se menționează în raport.
Un oficial din Ministerul Dezvoltării a explicat mecanismul fuziunilor: „Aceste 1.581 de localități sub 3.000 de locuitori ar urma să fuzioneze între ele sau cu alte unități administrative vecine mai mari pentru a forma niște așezări bine definite. Probabil din cele 1.581 de localități amintite de dumneavoastră vor dispărea jumătate, cam 800. Acestea vor rămâne ca nume, dar vor fi sate din comune mai mari sau din zona limitrofă a unor orașe”.
Situația este critică și în mediul urban, unde 119 orașe nu mai respectă cerința legală de a avea minimum 10.000 de cetățeni. Lipsa resurselor se traduce prin absența infrastructurii medicale și educaționale de bază în aceste zone.
Planul de reorganizare obținut de FANATIK prevede următoarele direcții principale:
Regiunile propuse respectă actuala împărțire pentru dezvoltare: Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru, București-Ilfov, Nord-Est, Sud-Est și Sud-Muntenia.
Din punct de vedere economic, miza este uriașă. Conform Asociației Comunelor din România, statul cheltuie anual aproximativ 6 miliarde de euro pentru a susține localități care nu se pot autofinanța. În 2024, de exemplu, veniturile proprii ale comunelor au acoperit doar o mică parte din cheltuielile totale, restul de 30 de miliarde de lei fiind subvenționat de la bugetul central, în special din colectările de TVA din mediul urban.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
