Veste proastă pentru românii cu economii! Ce se întâmplă cu cursul BNR după ce euro a ajuns la un nivel istoric!
Cotațiile interbancare de la data de 8 mai 2026 indică un nivel ridicat al cursului de schimb, situație pe care analistul economic Adrian Negrescu o pune pe seama instabilității de pe scena politică. Într-o analiză publicată recent pe Facebook, acesta avertizează că piețele financiare reacționează organic la lipsa de predictibilitate și la incapacitatea autorităților de a genera un consens privitor la strategiile economice necesare.
CITEȘTE ȘI: Casa de Asigurări de Sănătate Argeș se mută într-un sediu nou. Toată lumea trebuie să afle!
Cea mai mare problemă structurală a economiei românești rămâne deficitul comercial cronic, care se situează la un nivel alarmant de peste 32-34 de miliarde de euro anual. Această gaură neagră apare ca urmare a faptului că România importă mult mai mult decât reușește să exporte, generând o nevoie permanentă de valută pentru a achita facturile externe.
Conform datelor prezentate de Negrescu, deficitul este acoperit incomplet din trei surse principale:
Deși însumate aceste surse aduc în țară între 20 și 22 de miliarde de euro, rămâne un decalaj neacoperit de peste 10 miliarde de euro. „Deprecierea cursului monedei naționale nu este un simplu accident de parcurs. Este o reflectare directă a unor dezechilibre macroeconomice profunde pe care economia le resimte din plin”, a explicat Adrian Negrescu, subliniind că acest gol pune o presiune constantă pe leu.
Analistul atrage atenția și asupra riscurilor majore reprezentate de activele în lei care pot fi convertite rapid în valută. Potrivit datelor Frames, populația și firmele dețin depozite în lei de aproximativ 440 de miliarde de lei, în timp ce datoria publică tranzacționabilă, expusă riscului de piață, se ridică la 450 de miliarde de lei dintr-un total de 600 de miliarde.
Adrian Negrescu a detaliat și un posibil scenariu de criză: dacă doar 10% din depozitele în lei ar fi schimbate în euro și 10% din datoria publică ar fi vândută de investitori, piața s-ar confrunta cu o cerere masivă de 17 miliarde de euro. Deși BNR are rezerve de 64 de miliarde de euro, specialistul avertizează că nicio bancă centrală nu își poate sacrifica o treime din rezerve într-un timp scurt pentru a susține artificial cursul, preferând să lase leul să se deprecieze pentru a absorbi șocul.
„Acest scenariu de risc nu este doar o fantezie. În studiile lansate recent de Frames am avertizat despre această teamă latentă în piață. Datele statistice arată că peste 70% dintre managerii români, consultați de Frames în barometrul privind percepția economică din 2026, anticipau o depreciere a leului încă din ianuarie”, a precizat Negrescu.
În acest context, mentalitatea antreprenorilor s-a schimbat, aceștia devenind mult mai precauți și defensivi în urma șocurilor succesive cauzate de pandemie, inflație și conflicte armate. Expertul consideră că instabilitatea a devenit „noua normalitate” pentru mediul de afaceri local.
Provocarea majoră pentru viitorul apropiat nu este doar reglarea tehnică a monedei, ci restabilirea încrederii investitorilor. Negrescu avertizează că, în lipsa unei predictibilități fiscale, firmele vor continua să se refugieze în valute puternice. „Nivelul istoric la care a ajuns cursul euro este nota de plată a impredictibilității politice”, a concluzionat acesta în analiza sa.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
