Veste proastă! S-a schimbat prognoza: Data exactă la care vine, de fapt, primăvara în România!
Recentele episoade de iarnă au modificat perspectivele românilor privind instalarea primăverii, prognozele actualizate indicând o întârziere a temperaturilor ridicate. Tranziția către sezonul cald se anunță a fi, din nou, marcată de imprevizibilitate, pe măsură ce masele de aer rece persistă, iar solul se încălzește mai lent.
CITEȘTE ȘI: ARGEȘ. Spitalul Leordeni angajează! Ce posturi au fost scoase la concurs?
Conform datelor furnizate de AccuWeather, primele semne reale de primăvară vor apărea în București în jurul datei de 20 martie 2026. Din acel moment, regimul termic va urma o traiectorie ascendentă, cu maxime diurne de aproximativ 15 grade Celsius și minime nocturne care se vor situa în jurul valorii de 5 grade.
Deși calendarul astronomic marchează începutul noului anotimp, realitatea meteorologică depinde direct de circulația maselor de aer și de persistența fenomenelor hibernale. Primele zile cu temperaturi cu adevărat generoase sunt prognozate pentru începutul lunii aprilie, când valorile maxime ar putea atinge pragul de 18 grade Celsius. Această evoluție indică o primăvară moderată, fără schimbări bruște de temperatură, dar și fără o stabilizare rapidă a vremii.
Martie este recunoscută drept una dintre cele mai schimbătoare perioade ale anului, fiind intervalul de trecere între extremele termice ale iernii și cele ale sezonului cald. Alternanța între valurile de frig și perioadele de încălzire este un fenomen frecvent, în special în zona Capitalei. În scenarii excepționale, această lună poate aduce temperaturi scăzute de până la minus 18 grade, în ciuda faptului că, teoretic, marchează debutul primăverii.
Datele istorice evidențiază contraste majore în această perioadă de tranziție. Spre exemplu, la data de 31 martie 2024, în București s-a înregistrat o maximă absolută de 27 de grade Celsius. În opoziție, cea mai scăzută temperatură minimă din istorie a fost de minus 32,2 grade, consemnată în ianuarie 1942. Aceste discrepanțe subliniază cât de instabil poate fi climatul la începutul noului anotimp.
Ninsorile înregistrate recent au impus o revizuire a prognozelor pentru săptămânile următoare. Prezența stratului de zăpadă contribuie la menținerea unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai lungă, deoarece solul are nevoie de mai mult timp pentru a se încălzi.
Acest fenomen întârzie instalarea regimului termic de primăvară și favorizează reapariția nopților reci, chiar și după zile aparent blânde. Experiențele din anii trecuți confirmă această tendință de revenire a iernii. Deși cel mai sever viscol documentat în România s-a produs în februarie 1954, nici anii recenți nu au fost lipsiți de evenimente extreme.
În anul 2018, ninsori masive au paralizat Bucureștiul la finalul lunii februarie și începutul lui martie, demonstrând că iarna poate reveni în orice moment. În acest context, venirea primăverii este privită ca un proces gradual și nu ca un moment fix, fiind necesară o adaptare constantă la un climat influențat de schimbări bruște și extreme meteorologice.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
