Calendarul astronomic pentru anul 2026 marchează debutul verii prin solstițiul de vară, momentul în care ne vom bucura de cea mai mare durată a luminii naturale din întregul an. Evenimentul va avea loc pe data de 21 iunie 2026, la ora 11:24, reprezentând începutul oficial al verii astronomice în emisfera nordică.
În România, această zi specială va aduce peste 15 ore de lumină solară, în timp ce noaptea va avea cea mai scurtă durată din an. Fenomenul este explicat de poziția Pământului față de Soare, razele acestuia căzând direct asupra emisferei nordice datorită înclinației planetei.
Deși solstițiul reprezintă cea mai lungă zi din an, publicația B1TV.ro notează că tot acum începe și procesul de scurtare a zilelor. Din data de 22 iunie, intervalul de lumină naturală va descrește treptat, chiar dacă diferențele nu sunt sesizabile imediat pentru populație.
Apariția acestui fenomen este cauzată de înclinarea axei Pământului la un unghi de aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. În această perioadă, emisfera nordică este orientată maxim către Soare, ceea ce face ca astrul să răsară mai devreme, să apună mult mai târziu și să ajungă la cea mai mare înălțime pe cer la amiază.
Deși avem parte de maximum de lumină, canicula se instalează de obicei după acest moment. Acest lucru se întâmplă deoarece oceanele și solul continuă să acumuleze căldură, eliberând-o treptat. Astfel, lunile iulie și august rămân, de regulă, cele mai fierbinți perioade ale anului.
Imediat după momentul solstițiului, parcursul Soarelui pe cer începe să se modifice, iar nopțile devin tot mai lungi. Conform datelor furnizate de Time and Date, schimbările devin evidente pe măsură ce trec săptămânile, culminând cu echinocțiul de toamnă, când ziua și noaptea vor avea aproape aceeași durată.
Înainte de explicațiile științifice moderne, solstițiul de vară era privit ca un moment mistic, încărcat de simbolism. În multe culturi europene, cea mai lungă zi era marcată prin focurile ritualice, despre care se credea că alungă spiritele rele și asigură prosperitatea comunității prin protecția soarelui.
În spațiul românesc, acest moment este strâns legat de sărbătoarea Sânzienelor, celebrată pe 24 iunie. Tradiția populară spune că Sânzienele sunt entități binevoitoare care protejează natura și aduc rod bogat. Fetele obișnuiesc să împletească coronițe din flori galbene pentru a atrage norocul și dragostea, în timp ce noaptea este considerată una magică, în care barierele dintre lumi dispar.
Obiceiuri similare se regăsesc și în restul Europei. În Suedia, sărbătoarea Midsommar este una dintre cele mai importante, reunind familiile pentru dansuri și petreceri în aer liber, profitând de lumina prelungită a soarelui pentru a celebra legătura cu natura.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
