Conf. dr. Adrian Tase trage un semnal de alarmă: când informația în exces afectează sănătatea!
Într-o societate dominată de accesul rapid și nelimitat la date, specialiștii din domeniul medical atrag atenția asupra unui fenomen tot mai prezent: suprainformarea sau „infobezitatea”. Deși informația rămâne un pilon esențial al unei vieți echilibrate, excesul acesteia poate genera efecte contrare, de la anxietate până la tulburări de decizie.
CITEȘTE ȘI: Între performanță olimpică și prevenție cardiovasculară: radiografia lucidă a celebrul cardiolog Adrian Tase pentru o inimă de fier și o viață lungă!
Conf. dr. Adrian Tase, reputat cardiolog argeșean, semnalează apariția acestui sindrom în practica clinică, oferind un exemplu sugestiv: „După mulți ani petrecuți în arena clinică, incluzând și peste 2000 de gărzi, am reușit săptămâna trecută să salvez un pacient cu diagnosticul de … hiperinformare.”
Când informația devine povară
În mod tradițional, lipsa informației este asociată cu vulnerabilitatea. Cu toate acestea, medicii subliniază că și excesul poate fi la fel de nociv. „Curiozitatea a omorât pisica”, spune o vorbă populară, iar în contextul actual, aceasta capătă valențe medicale.
Termenul de „infobezitate” descrie sugestiv „îngrășarea cu informații”, un fenomen caracterizat prin expunerea continuă la un flux masiv de date, adesea fără filtrare sau înțelegere adecvată. Consecințele sunt multiple: stres, anxietate și dificultăți în luarea deciziilor.
Un caz clinic relevant
Pacientul I.C., un inginer cu o pregătire solidă, a devenit victima propriei rigori analitice. Monitorizând atent datele furnizate de smartwatch-ul său, acesta a interpretat eronat anumite valori cardiace, dezvoltând o stare de neliniște accentuată. „Datele medicale cardiovasculare livrate de wearable device cuprindeau un număr de extrasistole care l-au îngrijorat pe pacientul meu. Mi-a trimis documentele pe What’s Up și am constatat că o parte dintre informații nu erau valide medical”, explică cunoscutul medic argeșean.
După o evaluare clinică atentă, cauza reală a simptomelor s-a dovedit a fi anxietatea generată de excesul de informații: „L-am convocat urgent pe amicul meu la cabinet și mi-am dat seama că anxietatea alimentată de hiperinformare era cauza. Pledoaria mea de a selecta datele l-a convins și așa am salvat un pacient altfel decât eram obișnuit.”
Lecții din alte domenii
Fenomenul nu este exclusiv medical. Chiar pacientul a făcut o paralelă cu aviația militară: „Chiar el mi-a povestit din istoria militară cum piloții de pe bombardiere erau ei înșiși ‘bombardați’ cu prea multe informații. Filtrarea datelor a redus semnificativ erorile umane.”
Această observație subliniază importanța selecției informaționale, indiferent de domeniu.
Manifestări cotidiene ale infobezității
În afara cabinetului medical, suprainformarea se regăsește în numeroase aspecte ale vieții cotidiene: de la dispozitive care afișează constant parametri în timp real, până la ghiduri excesiv de detaliate pentru activități simple. Nici mass-media nu este scutită, unele știri atingând un nivel de detaliu care poate induce panică.
În domeniul sănătății, fenomenul este amplificat de consultarea necontrolată a surselor online: „În domeniul medical ne confruntăm cu citirea vorace a inseratelor medicamentoase, sfaturi de la dr. Google sau conversație directă cu Chat GPT, ca și ceasurile inteligente de la care am pornit analiza.”
Conf. dr. Adrian Tase-recomandări pentru echilibru
Specialistul argeșean recomandă moderația și discernământul în consumul de informații. Măsurătorile medicale frecvente, fără indicație clară, pot deveni contraproductive: „Recomandăm măsurarea tensiunii arteriale de două ori pe zi, adică doar atunci când are valoare decizională; orice măsurare suplimentară este pură curiozitate care poate accentua stresul.”
Aceeași logică se aplică și altor parametri: „La fel, masa corporală se măsoară o dată pe săptămână. Tot ce este peste, e inutil sau chiar nociv.”
În ceea ce privește solicitarea mai multor opinii medicale, medicul avertizează asupra excesului: „Considerăm că ea poate aduce beneficii la unii pacienți, dar nu și a treia, a patra sau a n-a opinie.”
Informația: între lumină și flacără
Într-o reflecție inspirată din artă, Conf. dr. Adrian Tase citează: „În ultima ediție a prestigioasei reviste Paris Match, se spune că ‘arta lui Auguste Renoir nu este un foc care consumă, ci o lumină care regenerează’.”
Extinzând analogia asupra medicinei, acesta concluzionează: „Aș spune că informația medicală adecvată și bine dozată are efect regenerativ, în timp ce flacăra suprainformării are efect consumptiv.”
Cunoscutul cardiolog argeșean-sfaturi utile pentru pacienți
În era tehnologiei și a accesului instant la date, provocarea nu mai este lipsa informației, ci gestionarea ei corectă. Infobezitatea devine astfel o realitate emergentă, cu implicații directe asupra sănătății publice.
Mesajul medicului este clar și echilibrat: „Putem utiliza brățări inteligente, bucurându-ne de avantajele tehnologiei. Totuși, pentru a preveni infobezitatea, să consumăm aceste date cu moderație, lăsându-l pe medic să le interpreteze prin prisma judecății clinice.”
