Șefa CCR rupe tăcerea despre anularea alegerilor prezidențiale: „Sunt trei motive”
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a oferit clarificări cu privire la fundamentele juridice care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Într-o intervenție la TVR Info, aceasta a explicat că hotărârea instituției nu a fost una arbitrară, ci s-a sprijinit pe dovezi privind încălcări grave ale legii fundamentale.
Conform explicațiilor oferite de șefa CCR, decizia istorică de a opri procesul electoral a fost fundamentată pe trei piloni principali, toți prevăzuți de Constituție. Simina Tănăsescu a precizat că probele au fost analizate riguros înainte de pronunțare: încălcarea drepturilor electorale ale cetățenilor; nerespectarea dreptului candidaților de a fi aleși; încălcarea gravă a normelor privind finanțarea campaniilor electorale.
„Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale”, a declarat președinta Curții pentru sursa citată.
Aceasta a adăugat că „sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competența CCR”. Mai mult, Tănăsescu a subliniat că argumentele prezentate în motivare au rezistat analizelor externe: „Sunt motive care au fost detaliate într-o hotărâre care a trecut destul de multe teste juridice, și testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene.”
Întrebată de ce Curtea nu a intervenit înainte de desfășurarea primului tur de scrutin, Simina Tănăsescu a recunoscut că judecătorii nu au avut acces la toate datele necesare încă de la începutul procesului.
„Unele lucruri nu le știam”, a mărturisit aceasta, explicând că mecanismul de control al CCR se activează pe deplin spre finalul etapelor electorale. Ea a punctat că informațiile vitale au fost accesibile abia după ce anumite rapoarte au fost făcute publice: „Împreună cu o țară întreagă și noi am luat la cunoștință de documente desecretizate (…) într-o mișcare fără precedent.”
Un aspect central al analizei a vizat modul în care un candidat a reușit să obțină vizibilitate masivă fără a raporta cheltuieli oficiale. Simina Tănăsescu a ridicat semne de întrebare asupra acestui fenomen, tratat strict din punct de vedere constituțional.
„E posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli inexistente sau cel puțin declarate la zero”, a declarat șefa CCR la TVR Info, subliniind că acest detaliu a cântărit greu în deliberări.
Deși măsura a provocat un cutremur pe scena politică, președinta Curții a ținut să precizeze că decizia a fost rezultatul unor discuții calme, bazate pe fapte, chiar dacă situația a fost una extrem de tensionată.
„N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim (…) însă a fost o decizie asumată”, a afirmat Tănăsescu. Aceasta a explicat că, deși momentul ales pentru intervenție a fost unul delicat, instituția a fost constrânsă de apariția târzie a probelor: „Unele informații (…) au devenit cunoscute în spațiul public abia în momentul desecretizării unor documente.”
Pe data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a luat hotărârea fără precedent de a anula în totalitate alegerile prezidențiale, dispunând reluarea acestora. Decizia a fost adoptată în unanimitate, în timp ce românii din diaspora votau deja pentru turul al doilea, unde urmau să se înfrunte Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Contextul acestei hotărâri a fost marcat de desecretizarea unor documente din cadrul CSAT, care sugerau o operațiune de influențare a votului coordonată de actori externi, în special din Rusia, în beneficiul candidatului independent Călin Georgescu.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
