Utilizarea platformelor de inteligență artificială, precum ChatGPT, a devenit o practică tot mai frecventă în rândul elevilor pentru realizarea temelor și a proiectelor școlare. Magdalena Ghioca, avocat și consultant juridic specializat în mediul școlar, a explicat distincția dintre documentare și plagiat, avertizând asupra riscurilor pe care utilizarea necontrolată a tehnologiei le are asupra educației.
Magdalena Ghioca subliniază că folosirea AI-ului ca o „scurtătură” poate inhiba gândirea critică și creativitatea copiilor, transformând procesul de învățare într-o simplă preluare de informații gata procesate. În lipsa unor reglementări clare la nivel național, responsabilitatea gestionării acestui fenomen revine în mare parte părinților și cadrelor didactice.
Conform specialistului, succesul utilizării acestor instrumente depinde de vârsta elevilor și de modul în care le este explicată utilitatea lor. Magdalena Ghioca atrage atenția că aceste platforme nu ar trebui să înlocuiască efortul individual de a procesa informația primită la școală.
„Platformele de AI nu sunt făcute ca să ne facă temele și nici să facă în locul nostru lucrurile pe care noi trebuie să le facem, ci să ne ajute să înțelegem anumite lucruri, să căutăm și să dezvoltăm un subiect”, a declarat Magdalena Ghioca în cadrul interviului acordat Mihaelei Călin.
Pentru a evita dependența de tehnologie, avocatul recomandă părinților să monitorizeze cu atenție momentele în care copiii accesează aceste aplicații. Ea sugerează ca AI-ul să fie explorat în timpul liber sau în vacanțe pentru curiozități generale, și nu în timpul dedicat studiului propriu-zis.
„Eu insist să nu folosească deloc telefonul în perioada în care își fac temele. Dar, totuși, uneori este foarte greu să-i ținem departe de telefon pe parcursul zilei”, a adăugat consultantul juridic.
În ceea ce privește legislația, România se află încă într-o etapă de tranziție. Deși la nivelul Uniunii Europene există directive care vizează transparența și evitarea erorilor în sistemele AI, acestea nu au fost transpuse integral în legislația românească.
În acest context, unitățile de învățământ au libertatea de a-și elabora propriile regulamente interne referitoare la utilizarea inteligenței artificiale. Magdalena Ghioca precizează că tehnologia nu este în sine un lucru rău, fiind deja integrată în școli prin intermediul tablelor inteligente și al aplicațiilor educaționale care facilitează predarea.
O problemă majoră identificată de specialist este pierderea noțiunii de originalitate în rândul liceenilor și studenților care apelează excesiv la AI pentru referate sau lucrări de cercetare.
„Folosind aceste platforme, niciodată nu o să aibă un act făcut de ei individual sau o operă proprie. Ei trebuie să înțeleagă că ceea ce fac este un mic plagiat, pentru că, în viitor, dacă vor vrea să-și dea doctoratul, vor trebui să aibă opere originale. Totul trebuie să vină de la tine. Platformele te ajută să reformulezi, dar, dacă iei de acolo toate informațiile pe care le găsești, niciodată nu vei avea propria ta operă”, a explicat Magdalena Ghioca.
În final, avocatul a avertizat că riscul proceselor de fraudă intelectuală este mai mare ca oricând, deoarece tehnologia actuală permite identificarea mult mai rapidă a conținutului care nu este original. Cazurile de plagiat existau și înainte de popularizarea AI, însă noile instrumente fac detectarea acestora mult mai accesibilă pentru autorități și instituții de învățământ.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
