
Proiectul de închidere a inelului median de nord al Bucureștiului, cunoscut drept „autostrada suspendată”, nu a fost realizat la 18 ani de la lansare. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, promite realizarea unei porțiuni, Nodul Avionului, dar spune că municipalitatea nu dispune de cele 230 de milioane de lei necesare exproprierilor.
CITEȘTE ȘI: ALERTĂ! DACIA și FORD pleacă din ROMÂNIA? ANUNȚUL sumbru care CUTREMURĂ ECONOMIA autohtonă!
Ciucu afirmă că proiectarea poate fi începută, însă continuarea proiectului depinde de obținerea banilor pentru exproprieri. Primarul consideră necesară implicarea Guvernului și avertizează că, în lipsa finanțării, municipalitatea ar putea rămâne doar cu documentația de proiectare.
Nodul Avionului ar urma să includă un pasaj superior peste Nisipoasa și peste calea ferată, cu un traseu către centrul cartierului Henri Coandă. Potrivit Observator, drumul ar fi trebuit să fie deja realizat, iar mai mulți dezvoltatori au primit autorizații de construire de la primăria de sector în baza acestei infrastructuri planificate.
George Tuță, primarul Sectorului 1, spune că Nodul Avionului este necesar deoarece reglementările urbanistice au permis dezvoltări imobiliare care au fost construite, fără să fie realizată și infrastructura de colectare a traficului. În opinia sa, administrația nu a ținut pasul cu nevoile locuitorilor.
Observator relatează că mii de șoferi pierd zilnic ore în traficul din nordul Capitalei. Un conducător auto intervievat a spus că aștepta de 36 de minute și înainta câte un metru, iar un altul a relatat că parcurgerea drumului până la capăt i-a luat uneori o jumătate de oră și s-a întrebat cum va arăta circulația peste zece ani.
Proiectul întregului inel median de nord a fost lansat de Sorin Oprescu în campania electorală pentru Primăria Capitalei din 2008 și a căpătat contur pe hârtie în 2012. Potrivit materialului, lucrările nu au început nici după cei 14 ani trecuți de la prezentarea planurilor din 2012.
Traseul propus urma să lege vestul de estul Bucureștiului, din zona Lacului Morii până în Colentina, paralel cu inelul de cale ferată. Acesta ar fi trecut prin zona unor artere precum Calea Griviței, Șoseaua Pipera și Șoseaua Petricani, cu scopul de a reduce aglomerația din nordul orașului.
Planurile inițiale descriau o autostradă urbană de aproximativ 16 kilometri, cu mai multe benzi pe sens și o viteză de circulație de 80 de kilometri pe oră. Termenul de realizare anunțat atunci era mai mic de doi ani.
Într-o declarație din 2012, Sorin Oprescu vorbea despre un traseu de 16 kilometri și 800 de metri în nordul Capitalei, pe care dorea să îl termine într-un an și jumătate. El prezenta proiectul drept un arc de cerc care leagă A1 de A2 și susținea că adăugarea unui nou inel de circulație ar schimba traficul din București.
Tot în 2012, fostul primar invoca necesitatea unei dezvoltări echilibrate a Capitalei și a folosirii zonei de influență metropolitană. El critica faptul că, deși despre dezvoltarea metropolitană se discuta de 20 de ani, aceasta nu era pusă în practică.
Oprescu pregătea și o taxă de acces pentru șoferi, de 20 de euro pe an. Întrebat atunci despre finanțare, recunoștea că primăria nu avea bani și susținea că lucrarea urma să fie acoperită integral printr-un parteneriat public-privat cu parteneri chinezi, invocând un memorandum încheiat cu aceștia.
În noiembrie 2013, Consiliul General a aprobat proiectul, evaluat la acea dată la 1,6 miliarde de euro. Municipalitatea nu găsise însă finanțarea nici doi ani mai târziu, iar în ianuarie 2015 Oprescu anunța că identificase investitori sud-coreeni pentru un parteneriat public-privat.
Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei în mandatul lui Sorin Oprescu, spune că el și echipa din acea perioadă au transformat ideea inițială, pe care o consideră fantezistă, într-un proiect realist. Potrivit lui, nu este vorba despre o autostradă, ci despre un bulevard urban major, la care autoritatea locală încă lucrează.
Întrebat cât s-a realizat, Pătrașcu a răspuns: „Aproape că nu există. Aproape că nu există!”
Sorin Gabrea, primul arhitect-șef al Capitalei după Revoluție, a participat la proiect de la început, realizând studii de trafic și analizând dezvoltările rezidențiale din nord. Observator descrie zona drept cel mai mare pol de business din țară și relatează că infrastructura rutieră nu a ținut pasul cu extinderea acesteia.
Gabrea estimează că cel puțin două milioane de oameni ar fi beneficiat, direct sau indirect, de existența inelului median. El consideră că proiectul era realizabil dacă ar fi existat interes administrativ pentru punerea sa în practică și reproșează autorităților lipsa colaborării și ignorarea acestuia.
În evaluarea lui Gabrea, ritmul administrativ ar fi putut împinge realizarea inelului median până în 2040. La rândul său, Ciprian Ciucu susține că în primărie nu s-a lucrat ani la rând la proiecte vechi, a căror realizare îi revine acum.
Materialul Observator menționează și prelungirea magistralei de metrou M2 până în Voluntari, un proiect vechi de 16 ani, așteptat de sute de mii de oameni. Potrivit sursei, acesta ar putea reduce numărul celor care folosesc mașina.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
