
România, REORGANIZARE fără PRECEDENT! 429 de localități, 148 de orașe și 100 de instituții, DISPAR de pe HARTĂ! Primarii CHEMAȚI la APEL!
România se pregătește pentru una dintre cele mai ample reforme administrative din ultimele decenii! Harta țării s-ar putea schimba radical, după ce Guvernul analizează comasarea a sute de localități, reorganizarea primăriilor și chiar pierderea statutului de oraș pentru unele localități. Premierul Luca Niculescu discută luni cu primarii despre această reformă controversată, care ar putea însemna dispariția a sute de unități administrative, reducerea aparatului bugetar și schimbări majore pentru comunitățile locale.
CITEȘTE ȘI: ALERTĂ! DACIA și FORD pleacă din ROMÂNIA? ANUNȚUL sumbru care CUTREMURĂ ECONOMIA autohtonă!
Miza este uriașă: reducerea cheltuielilor statului, eliminarea structurilor administrative considerate ineficiente și reorganizarea localităților care nu își mai pot susține financiar propriile administrații. În paralel, PSD pregătește un plan separat pentru desființarea sau comasarea a cel puțin 100 de instituții și companii de stat.
429 de localități, primele vizate de reforma administrativă
Potrivit propunerilor aflate în discuție la Ministerul Dezvoltării, prima etapă a reformei ar putea viza localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori. În România există 429 de unități administrativ-teritoriale care se încadrează în acest prag, conform datelor prezentate de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica.
Varianta luată în calcul presupune comasarea voluntară a comunelor mici, în special a celor care întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor de funcționare.
Planurile social-democraților ar putea merge însă mult mai departe. Sunt analizate și scenarii care includ comunele cu până la 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori. Dacă aceste variante vor fi puse în practică, numărul localităților vizate ar putea crește considerabil.
Nu toți primarii privesc însă cu ochi buni această reorganizare. În timp ce unii consideră că unirea comunelor este inevitabilă și ar putea aduce economii importante, alții avertizează că desființarea primăriilor ar putea îngreuna accesul cetățenilor la serviciile publice și ar putea duce la pierderea unor locuri de muncă din administrația locală.
Orașe care ar putea pierde statutul administrativ! 148 de localități, în atenție
Un alt punct sensibil al reformei îl reprezintă orașele cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
Potrivit datelor recensământului din 2021, România are 148 de orașe și municipii care se situează sub acest prag. Unele ar putea fi transformate în comune sau ar putea fi integrate în unități administrativ-teritoriale învecinate.
Printre localitățile cunoscute care se regăsesc în această categorie se numără Sinaia, Predeal, Bușteni și Băile Herculane.
Asta nu înseamnă că aceste orașe își vor pierde automat statutul. Deocamdată, nu există o listă oficială a localităților care vor fi reorganizate, iar criteriile finale urmează să fie stabilite.
Cert este că reforma ar putea schimba nu doar numărul primăriilor din România, ci și statutul administrativ al unor localități cu tradiție.
România ar putea rămâne cu numai 15 județe! Scenariu controversat în PSD
Discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială au readus în prim-plan și o propunere radicală: reducerea numărului de județe de la 41 la numai 15.
Scenariul a fost prezentat de europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul proiectului PSD privind reorganizarea administrativă. O asemenea schimbare ar presupune redesenarea actualei structuri teritoriale a României și comasarea mai multor județe.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a precizat însă că această variantă nu a fost aprobată în partid.
Prin urmare, reducerea numărului de județe rămâne, în acest moment, un scenariu aflat în dezbatere, nu o decizie guvernamentală.
Patru miliarde de lei pentru localitățile care acceptă comasarea! Impozite cu până la 50% mai mici
Pentru a-i convinge pe primari să accepte reorganizarea voluntară, Guvernul pregătește și stimulente financiare importante.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat programul „START Reforma Administrativă”, care ar urma să beneficieze de un buget de patru miliarde de lei.
Localitățile care vor accepta comasarea voluntară până la 1 martie 2027 ar putea primi finanțări pentru investiții în infrastructură, rețele de apă și canalizare, gaze, drumuri, școli și centre medicale.
Mai mult, locuitorii comunelor care intră în acest proces ar putea beneficia de reduceri de până la 50% la impozitele pentru clădiri și terenuri intravilane.
După 1 martie 2027, autoritățile ar urma să treacă la o etapă mai amplă, printr-un proiect de lege pentru care Guvernul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament.
Alte 100 de instituții și companii de stat ar putea dispărea! Grindeanu cere restructurări „fără milă”
Reforma administrativ-teritorială nu este singura schimbare majoră pregătită la nivel guvernamental.
Tot luni, vicepremierul Marian Neacșu urmează să prezinte conducerii PSD primele propuneri privind reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat.
Sorin Grindeanu i-a încredințat acestuia coordonarea proiectului, cu obiectivul de a identifica structurile care au atribuții suprapuse, instituțiile considerate inutile și companiile care generează cheltuieli fără beneficii suficiente.
Liderul PSD susține că cel puțin 100 de entități ale statului ar putea dispărea.
„Eu sunt sigur că sunt cel puțin 100 de entități ale statului care vor dispărea”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN.
Acesta a cerut restructurări „fără milă” și a dat ca exemple structurile cu atribuții asemănătoare din domeniul infrastructurii rutiere, dar și companii în care statul este implicat, precum cea care administrează telegondola din Mamaia.
Reorganizarea ar putea însemna reducerea funcțiilor de conducere, a consiliilor de administrație și a cheltuielilor de funcționare.
Deocamdată, nu a fost prezentată o listă oficială a instituțiilor care vor fi desființate și nici numărul posturilor care ar urma să dispară.
Două reforme majore, o singură miză: restructurarea aparatului de stat
Atât reorganizarea administrației locale, cât și restructurarea instituțiilor centrale urmăresc reducerea cheltuielilor publice și eficientizarea aparatului bugetar.
Ambele proiecte ar putea fi adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, procedură care ar permite accelerarea procesului legislativ.
Dacă planurile vor deveni realitate, România ar putea intra într-o perioadă de transformări administrative profunde, cu mai puține primării, posibile schimbări ale statutului unor orașe și o reorganizare importantă a instituțiilor publice.
Pentru sute de comunități locale, întrebarea nu mai este doar câte primării vor rămâne pe hartă, ci și cum se vor schimba viața de zi cu zi și accesul oamenilor la serviciile administrației.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
