Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și-a intensificat acțiunile de control asupra averilor persoanelor fizice, vizând discrepanțele dintre veniturile declarate și cheltuielile efective. Conform unor date centralizate de Ministerul Finanțelor, în intervalul iulie 2025 – mai 2026, inspectorii fiscali au finalizat peste 1.000 de verificări, în urma cărora au fost stabilite obligații de plată suplimentare de minimum 540 de milioane de lei.
Pentru a asigura recuperarea acestor sume la bugetul de stat, autoritățile au aplicat măsuri asigurătorii în valoare totală de 123,5 milioane de lei. Procesul de monitorizare nu se limitează doar la veniturile raportate oficial, ci implică o analiză detaliată a întregului flux financiar al contribuabililor.
Fiscul verifică traseul banilor prin analiza mai multor tipuri de operațiuni financiare desfășurate de persoanele fizice. Sunt vizate în special depunerile de numerar în conturi personale sau ale firmelor unde contribuabilul este asociat, precum și achizițiile de proprietăți imobiliare sau autoturisme plătite cu bani gheață. Inspectorii analizează, de asemenea:
Potrivit informațiilor publicate de capital.ro și preluate în articolul menționat, simpla justificare a banilor prin existența unor economii mai vechi sau a unor împrumuturi de la rude nu este primită de ANAF fără dovezi concrete. Persoana vizată are obligația de a demonstra cuantumul sumelor, momentul exact al obținerii lor și faptul că acești bani existau faptic în perioada verificată.
Pe lângă sumele a căror origine nu poate fi explicată, inspectorii identifică frecvent venituri din surse cunoscute, dar care au fost ascunse de la impozitare. Printre acestea se numără chiriile, activitățile independente nedeclarate, tranzacțiile cu titluri de valoare și operațiunile financiare externe, pentru care impozitul este recalculat conform reglementărilor proprii fiecărei categorii.
Procedura de selecție a persoanelor fizice se bazează pe o analiză de risc riguroasă, conform Codului de procedură fiscală. O diferență este considerată semnificativă dacă depășește concomitent pragul de 50.000 de lei și o pondere de 10% față de veniturile deja declarate.
În cadrul acestei etape, Fiscul coroborează informațiile proprii cu datele furnizate de instituții bancare, autorități publice sau parteneri de afaceri ai contribuabilului. Înainte de verificarea propriu-zisă, cei identificați cu risc fiscal primesc o notificare de conformare și beneficiază de 30 de zile pentru a-și rectifica situația de bunăvoie.
Dacă verificarea continuă, contribuabilul are la dispoziție un interval de 60 de zile (cu posibilitate de prelungire de încă 30 de zile) pentru a prezenta documentația solicitată. În absența acestor acte, inspectorii vor stabili situația fiscală exclusiv pe baza informațiilor deținute de autorități.
În perioada analizată (iulie 2025 – mai 2026), au fost identificate cazuri cu prejudicii majore aduse bugetului. Cele mai mari sume stabilite suplimentar au fost înregistrate în:
Activitatea de control a culminat în luna mai 2026, când au fost emise 56 de decizii de impunere. Valoarea totală a creanțelor stabilite doar în această lună s-a ridicat la 54,63 milioane de lei, cea mai mare sumă impusă într-un singur caz de control fiind de aproximativ 11 milioane de lei.
Aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă de combatere a evaziunii fiscale, recent fiind demascată și o rețea din domeniul construcțiilor care a prejudiciat statul cu peste 4 milioane de lei prin facturări fictive.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
