România se numără printre țările cu cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană, însă acest lucru nu înseamnă că românii își permit să umple coșul de cumpărături fără griji. Veniturile reduse și costul vieții pun o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor, iar pentru mulți oameni cumpărăturile zilnice au devenit un exercițiu de supraviețuire financiară.
La prima vedere, România pare una dintre cele mai avantajoase țări europene atunci când vine vorba despre prețurile alimentelor. Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, produsele alimentare pot avea prețuri mai mici, însă această diferență trebuie analizată în raport cu veniturile populației.Un coș de cumpărături care pare accesibil pentru o familie dintr-o țară occidentală poate reprezenta o cheltuială considerabilă pentru o familie din România. Diferențele salariale influențează direct puterea de cumpărare și capacitatea oamenilor de a-și acoperi cheltuielile lunare.
Astfel, prețul mai mic de pe raft nu garantează și un nivel de trai mai bun.
Cheltuielile lunare pentru mâncare diferă în funcție de numărul membrilor familiei, localitate, obiceiurile de consum și veniturile disponibile. O persoană care locuiește singură va avea un buget diferit de cel al unei familii cu doi copii.
Pe lângă produsele de bază, precum pâinea, laptele, ouăle, carnea, legumele și fructele, bugetul alimentar este influențat și de mesele luate în oraș, produsele de igienă cumpărate din supermarketuri și eventualele schimbări ale prețurilor.Pentru multe gospodării, cumpărăturile presupun tot mai multă planificare: oamenii compară ofertele, urmăresc reducerile și renunță la anumite produse pentru a se încadra în buget.
Important: suma exactă cheltuită lunar de români pe alimente trebuie raportată la cele mai recente date statistice oficiale. Fără o astfel de sursă, nu poate fi indicată o medie națională verificată.
Problema nu este reprezentată doar de costul alimentelor, ci și de ponderea pe care aceste cheltuieli o ocupă în bugetul unei gospodării.
Atunci când veniturile sunt mici, o mare parte din banii încasați lunar se duce pe necesități: mâncare, utilități, locuință și transport. În aceste condiții, rămâne mai puțin pentru economii, sănătate, educație sau activități recreative.
În plus, prețurile trebuie privite în ansamblu. Chiar dacă anumite produse alimentare sunt mai ieftine decât media europeană, cheltuielile cumulate pot deveni greu de suportat atunci când sunt raportate la salariile și pensiile din România.
Comparațiile europene privind prețurile alimentelor pot oferi o imagine utilă asupra costului vieții, însă nu spun întreaga poveste. Pentru a înțelege cât de accesibilă este mâncarea, trebuie analizate împreună prețurile, salariile și puterea de cumpărare.
Pentru românii care își drămuiesc veniturile de la o lună la alta, diferențele față de alte state europene sunt mai puțin importante decât suma care le rămâne efectiv după plata tuturor facturilor.
Concluzia este simplă: mâncarea poate fi mai ieftină în România decât în alte țări europene, dar accesibilitatea ei depinde de câți bani câștigă oamenii. Iar atunci când veniturile sunt limitate, chiar și un coș de cumpărături cu prețuri reduse poate deveni o povară pentru bugetul familiei.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
