COMUNELE din România cu mai puțin de 1.500 de locuitori, dar cu SALARII de peste un milion de lei! Cât plătesc LOCALITĂȚILE pentru salariile din PRIMĂRII?
Sute de comune din România nu ating pragul de 1.500 de locuitori, însă continuă să susțină cheltuieli importante cu aparatul administrativ. În unele localități, salariile angajaților din primării ajung la peste un milion de lei anual, în timp ce bugetele depind în mare măsură de banii primiți de la stat. Datele readuc în atenție problema reorganizării administrației locale și a eficienței cheltuirii banilor publici.
CITEȘTE ȘI: Grădiniță din Pitești face ANGAJĂRI! Sunt disponibile 3 POSTURI pe perioadă nedeterminată!
România ar putea avea nevoie de mai puține comune și orașe, susține liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a readus în discuție necesitatea reorganizării administrative. În acest context, situația localităților cu populație redusă și cheltuieli administrative ridicate devine un subiect important în dezbaterea privind modul în care sunt folosiți banii publici.
Potrivit unui raport al Curții de Conturi, citat de Newsweek, 119 dintre cele 216 orașe din România, reprezentând 55% din total, nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. În același timp, 432 de comune, adică aproximativ 15% din numărul total, aveau mai puțin de 1.500 de locuitori.
Problema nu se rezumă însă la numărul de locuitori. În unele dintre aceste localități, cheltuielile cu personalul ocupă o parte semnificativă din buget, ceea ce poate reduce fondurile disponibile pentru investiții, modernizarea infrastructurii și alte servicii destinate comunității.
Un exemplu este comuna Bătrâna, din județul Hunedoara, care are sub 100 de locuitori, dar și șapte angajați în cadrul primăriei.
Potrivit informațiilor publicate de administrația locală, salariile brute ale angajaților sunt cuprinse între 4.000 și 9.000 de lei. Secretarul general primește un salariu net de 4.000 de lei, în timp ce primarul încasează aproximativ 5.000 de lei net, iar viceprimarul are un venit net de peste 4.000 de lei.
La aceste cheltuieli se adaugă indemnizațiile celor nouă consilieri locali, care primesc câte 960 de lei pentru fiecare ședință, conform datelor citate de sursa menționată.
Situația ridică întrebări despre costul menținerii aparatului administrativ în comunitățile foarte mici, în care numărul contribuabililor este redus.
În comuna Burjuc, tot din județul Hunedoara, populația este de aproximativ 870 de persoane, mult sub pragul demografic de 1.500 de locuitori.
Cu toate acestea, cheltuielile administrației locale cu salariile ajung la aproximativ 1,33 milioane de lei pe an.
Primarul Adrian Ovidiu Bartha are un salariu net de aproximativ 7.000 de lei lunar. Potrivit datelor prezentate în analiza citată, veniturile bugetare totale ale comunei ajung la aproximativ 3,4 milioane de lei, în timp ce veniturile indicate separat sunt de circa 2,5 milioane de lei.
Cheltuielile cu personalul reprezintă astfel un capitol important pentru o administrație care trebuie să asigure funcționarea serviciilor publice pentru o comunitate relativ restrânsă.
O altă situație semnalată este cea a comunei Gogoșu, din județul Mehedinți, care are aproximativ 500 de locuitori.
Datele bugetare prezentate arată venituri totale de 4,6 milioane de lei și cheltuieli de 5,6 milioane de lei. Diferența indică un deficit de un milion de lei.
În același timp, cheltuielile anuale cu salariile ajung la aproximativ un milion de lei. Pentru susținerea bugetului, comuna a primit subvenții de la Guvern în valoare de 1,5 milioane de lei.
Cifrele evidențiază dificultățile financiare cu care se pot confrunta administrațiile locale cu o bază redusă de venituri proprii, dar care trebuie să acopere cheltuielile necesare funcționării instituțiilor.
În comuna Coroiești, din județul Vaslui, cu aproximativ 1.500 de locuitori, cheltuielile cu personalul au ajuns la 4,1 milioane de lei în anul 2024.
Potrivit bugetului pentru acel an, veniturile totale au fost de 6,4 milioane de lei, dintre care 3,6 milioane de lei au provenit din venituri proprii.
Astfel, numai cheltuielile de personal au reprezentat aproximativ 65% din veniturile totale. Dacă sunt incluse și ajutoarele sociale, cele două categorii de cheltuieli au cumulat aproximativ 73% din buget.
Aceste valori arată cât de mult pot cântări cheltuielile curente într-o administrație locală și cât de importantă devine gestionarea resurselor rămase pentru investiții și dezvoltare.
Comuna Vârghiș, din județul Covasna, are aproximativ 1.470 de locuitori, sub pragul de 1.500 de persoane menționat în analiza privind organizarea administrativă.
Potrivit datelor bugetare citate, localitatea a estimat venituri de 6,5 milioane de lei, dar a realizat aproximativ 3,5 milioane de lei. La capitolul subvenții figurează 3,2 milioane de lei.
În același timp, cheltuielile totale au depășit 7,5 milioane de lei, iar cheltuielile cu salariile s-au ridicat la aproximativ 1,2 milioane de lei într-un an.
Diferența dintre veniturile estimate și cele realizate, precum și nivelul cheltuielilor totale, readuc în discuție capacitatea administrațiilor din localitățile mici de a-și susține funcționarea fără un sprijin financiar consistent.
Exemplele prezentate apar în contextul dezbaterii privind reorganizarea administrației publice locale. Susținătorii reformei invocă necesitatea reducerii costurilor administrative și a utilizării mai eficiente a banilor publici.
Totuși, numărul redus de locuitori nu este, în sine, o dovadă că o primărie cheltuiește nejustificat. Comunitățile trebuie să asigure servicii publice, iar costurile pot varia în funcție de infrastructură, suprafața administrată, numărul de sate componente și atribuțiile instituției.
În același timp, datele privind salariile, veniturile proprii, subvențiile și cheltuielile totale oferă o imagine asupra presiunii financiare cu care se confruntă unele administrații locale.
Miza reorganizării administrative este găsirea unui echilibru între costurile de funcționare ale primăriilor și capacitatea acestora de a oferi servicii publice de calitate. Pentru comunitățile mici, orice eventuală reformă va trebui să țină cont atât de eficiența cheltuirii banilor publici, cât și de accesul locuitorilor la serviciile esențiale.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
