Primăria Capitalei propune restricționarea accesului mașinilor poluante în București, cu o primă etapă programată pentru 1 noiembrie 2027, când autovehiculele Non-Euro și Euro 1 nu ar mai putea circula în zona centrală. Măsurile sunt incluse în documente aflate în consultare publică și nu sunt încă aprobate,.
Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) și Planul de Menținere a Calității Aerului (PMCA), ambele pentru perioada 2026-2030, urmăresc reducerea poluării generate de traficul rutier și de încălzirea locuințelor cu combustibili solizi. Acestea sunt considerate principalele surse de emisii nocive din Capitală.
Municipalitatea propune delimitarea unor zone cu nivel scăzut de emisii, denumite LEZ, în care accesul ar fi condiționat de norma de poluare, vechimea vehiculului și combustibilul utilizat. După prima etapă, restricțiile ar urma să fie extinse în alte zone și la categoriile Euro 2, Euro 3, Euro 4 și Euro 5, până în 2030.
Potrivit datelor Profit.ro citate de România TV, în București și Ilfov sunt înregistrate aproximativ 2,8 milioane de autovehicule, dintre care circa 1,3 milioane sunt considerate vechi și poluante. Planul prezentat anterior de Profit.ro prevede limitări mai stricte pentru vehiculele diesel și pentru cele mai vechi.
Controlul accesului în zonele cu emisii reduse ar urma să se facă prin sisteme automate de verificare a numerelor de înmatriculare, instalate la punctele de intrare. Camerele ar permite identificarea vehiculelor care nu respectă standardele și aplicarea sancțiunilor.
Banii încasați din amenzi ar urma să ajungă într-un fond pentru mobilitate curată, destinat finanțării transportului durabil și sprijinirii persoanelor vulnerabile. Municipalitatea intenționează, de asemenea, să urmărească permanent traficul și concentrațiile de poluanți, astfel încât să poată ajusta limitele și regulile acestor zone.
Proiectul include modernizarea stațiilor de monitorizare a calității aerului, folosirea unor laboratoare mobile și publicarea în timp real a datelor despre poluare.
Conform documentelor prezentate de Profit.ro și citate de România TV, proiectul elaborat în colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are un cost estimat la 15 milioane de euro. Finanțarea este prevăzută din PNRR și printr-un împrumut InvestEU.
Definirea limitelor și a standardelor ar necesita între șase și nouă luni. Instalarea camerelor și a sistemelor de control ar putea dura între 12 și 18 luni.
O altă componentă a planurilor vizează înlocuirea instalațiilor de încălzire pe lemne și cărbune cu alternative mai puțin poluante. În București, aproximativ 18.600 de gospodării folosesc astfel de sisteme, iar Primăria propune sprijinirea a circa 15.000 dintre ele.
Programul „AER 2030 ACASĂ” ar urma să fie finanțat de municipalitate, Guvern și primăriile de sector. Planurile mai includ reabilitarea rețelei de termoficare, achiziția de vehicule electrice și troleibuze cu autonomie, precum și extinderea benzilor dedicate transportului public.
Sunt prevăzute și programe de finanțare pentru înnoirea parcului auto. Totodată, municipalitatea are în vedere amenajarea unor trasee pietonale și pentru biciclete, în special în zona centrală.
Potrivit estimărilor municipalității, introducerea zonelor cu emisii reduse ar putea diminua, într-o primă etapă, cu 10% numărul vehiculelor cu emisii ridicate. Reducerea ar echivala cu aproximativ 21.900 de tone de dioxid de carbon echivalent pe an.
Obiectivele ulterioare sunt de 20%, respectiv 30%, cu reduceri estimate ale emisiilor de 43.800 și, respectiv, 65.700 de tone de CO2 echivalent anual. Documentele indică o vechime medie de 12,4 ani pentru parcul auto analizat și o pondere de 43,5% a vehiculelor diesel.
Municipalitatea estimează și o posibilă reducere a costurilor asociate problemelor de sănătate cu aproximativ 1,3-3,9 milioane de euro pe an, ca urmare a îmbunătățirii calității aerului. Beneficiile anticipate privesc în special diminuarea afecțiunilor respiratorii și cardiovasculare asociate expunerii la poluanți.
La nivel național, introducerea zonelor cu emisii reduse a fost discutată încă din 2023, când Parlamentul a adoptat un proiect privind aplicarea unor asemenea măsuri în București și în alte 12 aglomerări urbane. În 2024, Ministerul Dezvoltării pregătise reglementările necesare, însă proiectul nu a fost discutat în Guvern, după opoziția premierului de atunci, Marcel Ciolacu, relatează România TV.
Potrivit aceleiași surse, noul Cod al Urbanismului, intrat în vigoare la 25 august 2026, stabilește obligații pentru autoritățile locale privind delimitarea zonelor cu emisii zero și a celor cu emisii reduse, într-un termen de 12 luni.
Pentru documentele aflate în consultare la București, cetățenii pot transmite observații și propuneri la sediul Primăriei Capitalei sau prin e-mail. Adresa electronică apare în materialul citat sub forma „[email protected]”.
Termenele-limită anunțate sunt 22 noiembrie pentru Planul de Menținere a Calității Aerului și 12 decembrie pentru Planul Integrat de Calitate a Aerului. După consultări, documentele vor fi înaintate Consiliului General al Municipiului București pentru dezbatere și vot.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
