ACUZAȚIILE aduse lui Viorel PAȘCA – desființate în instanță! JUDECĂTORII aproape că l-au lăudat! Motivarea lor este incredibilă!
O decizie a Curții de Apel București schimbă radical perspectiva asupra dosarului în care Viorel Pașca și membrii familiei sale au fost acuzați de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat. Instanța a stabilit că aceștia trebuie cercetați în libertate, iar motivarea judecătorului pune sub semnul întrebării acuzațiile formulate de DIICOT.
Potrivit motivării, probele administrate până în acest moment nu susțin, în forma prezentată de procurori, ideea că persoanele găzduite în centrele administrate de familia Pașca ar fi fost exploatate.
Decizia este în contradicție cu opinia unui alt magistrat de la Tribunalul București, care apreciase anterior că „există suspiciuni rezonabile” cu privire la comiterea infracțiunilor de care sunt acuzați membrii familiei.
Unul dintre cele mai importante pasaje din motivarea Curții de Apel București se referă la modul în care erau tratate persoanele vulnerabile din centre.
Judecătorul arată că, „cel puțin la prima vedere”, situația descrisă în dosar „nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”.
Mai mult, instanța consideră că nici teoria potrivit căreia persoanele vulnerabile ar fi fost exploatate financiar nu este susținută suficient de probe.
„Practic, ceea ce procurorul ar fi trebuit să demonstreze, pentru a dovedi că inculpații au acționat în scopul exploatării victimelor, este faptul că, începând din anul 2020, în loc să folosească sumele de bani primite din donații sau sumele care reprezentau contribuțiile sociale la care erau îndreptățite persoanele cazate în spațiile pe care le administrau, aceștia ar fi acționat pentru a-și însuși o bună parte din acestea”, se arată în motivarea citată.
Curtea de Apel București arată că persoanele cazate în centre beneficiau de asistență medicală de bază.
„Contrar acuzațiilor formulate, declarațiile martorilor au relevat, într-o manieră convergentă, că persoanele vătămate beneficiau de consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, de tratamente prescrise și monitorizate, de activități recreative și de asistență în realizarea activităților curente”, potrivit motivării.
Judecătorul mai notează că persoanele cu afecțiuni psihice participau la activități desfășurate în comunitate și beneficiau de servicii de igienă, precum tuns, spălat și bărbierit. De asemenea, aveau haine și lenjerie curate.
Instanța recunoaște însă existența unor deficiențe importante în modul în care erau asigurate serviciile medicale.
Printre acestea se numără nivelul redus de pregătire al unor persoane care se ocupau de îngrijirea bolnavilor și administrarea medicamentelor, situații în care tratamentul medical nu ar fi fost corespunzător afecțiunilor, implicarea unor pacienți în administrarea medicamentelor și lipsa unui număr suficient de îngrijitori.
Motivarea mai arată că „nu existau sume de bani suficiente pentru un tratament medical de calitate”.
Un punct esențial al motivării este explicația oferită de judecător pentru aceste deficiențe.
Potrivit Curții de Apel București, problemele identificate ar fi fost cauzate de lipsa banilor și nu de faptul că familia Pașca și-ar fi însușit fondurile persoanelor cazate.
Judecătorul subliniază că, potrivit chiar rechizitoriului DIICOT, pentru fiecare persoană cazată reveneau aproximativ 498 de lei pe lună, adică aproximativ 16,6 lei pe zi.
În acest context, instanța consideră că „suma aferentă îngrijirii fiecărui pacient este extrem de mică” și că nu poate fi vorba despre o îmbogățire a inculpaților pe baza acestor sume.
„Practic, pentru întreținerea fiecărui pacient, inculpații aveau lunar circa 500 lei, donațiile în bani și mâncare (care nu au putut fi cuantificate) precum și pensia și beneficiile sociale ale acestora (bineînțeles, acolo unde existau și cu luarea în considerare a faptului că o pensie de 1200 de lei era o pensie mare raportat la veniturile celorlalte persoane din centrele respective)”, se arată în motivarea citată.
Judecătorul apreciază că aproximativ 500 de lei pe lună pentru fiecare pacient sunt „insuficient pentru a acoperi cheltuielile aferente întreținerii unei persoane, incluzând hrana, îngrijirea medicală, medicamentele, produsele de igienă și celelalte necesități curente”.
„Având în vedere resursele financiare de care inculpații beneficiau, toate carențele medicale identificate nu se datorau faptului că persoanele cazate erau exploatate (inculpații însușindu-și sumele de bani), ci pentru că pur și simplu nu existau sume de bani suficiente pentru a asigura un tratament medical de calitate”, potrivit motivării.
Un alt aspect controversat din dosar este legat de conturile bancare și cardurile persoanelor internate.
Judecătorul consideră că simplul fapt că membrii familiei Pașca retrăgeau banii primiți pe card de unele dintre persoanele cazate nu este, în sine, dovada exploatării.
„Faptul că inculpații retrăgeau sumele de bani pe care persoanele internate le primeau pe card (care după cum am arătat erau reduse) nu constituie o formă de exploatare a acestora, în contextul în care aceste sume nu erau suficiente să asigure supraviețuirea beneficiarilor”, potrivit motivării.
Curtea consideră, de asemenea, că demersurile pentru obținerea actelor de identitate și stabilirea domiciliului sau reședinței la centrele respective nu reprezintă, prin ele însele, dovezi ale unei activități infracționale.
„În condițiile în care majoritatea persoanelor respective nu aveau proprietăți și erau din alte județe, stabilirea adresei de domiciliu/reședință/flotant pentru persoanele vulnerabile la locațiile controlate sau deținute de inculpatul Pașca Viorel apare a fi un demers logic”, potrivit sursei citate.
Judecătorul analizează și acuzația potrivit căreia membrii familiei ar fi controlat o parte importantă din viața persoanelor vulnerabile.
Instanța apreciază că desemnarea unui tutore din rândul persoanelor aflate în legătură cu membrii familiei Pașca putea fi necesară pentru ca persoanele lipsite de capacitate de exercițiu să își poată satisface nevoile.
„Nici efectuarea demersurilor necesare pentru obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap, efectuarea demersurilor necesare deschiderii conturilor bancare și emiterea cardurilor aferente pentru persoanele vulnerabile (ulterior, conturile și cardurile bancare fiind controlate de către membrii grupului) nu are semnificație învederată de procuror”, mai menționează judecătorul Curții de Apel București.
Concluzia instanței este una importantă:
„Atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, nu li se poate reproșa nici faptul că ei controlau conturile și cardurile bancare ale persoanelor internate”.
În urma analizării acestor elemente, judecătorul Curții de Apel București a ajuns la concluzia că acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat nu sunt susținute, în acest moment, de probele prezentate de procurori.
Instanța respinge astfel concluzia magistratului de la Tribunalul București care apreciase anterior că există suspiciuni rezonabile privind comiterea faptelor.
„Față de considerentele expuse, nu poate fi împărtășită concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților”, potrivit Curții de Apel București.
Decizia nu reprezintă însă o achitare definitivă pe fondul dosarului. Ea stabilește, în această etapă procesuală, că măsurile dispuse împotriva lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale nu pot fi fundamentate pe suspiciunea rezonabilă reținută anterior de Tribunalul București.
Cazul rămâne unul extrem de controversat, însă motivarea Curții de Apel București aduce o perspectivă diferită asupra acuzațiilor DIICOT și pune sub semnul întrebării interpretarea potrivit căreia condițiile dificile din centre ar fi fost, în sine, rezultatul exploatării persoanelor vulnerabile.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
