ULTIMĂ
ORĂ

Ai testament, dar nu poți lăsa chiar toată averea cui vrei! Cine are dreptul garantat la moștenire și când poate fi contestat!

Ai testament, dar nu poți lăsa chiar toată averea cui vrei! Cine are dreptul garantat la moștenire și când poate fi contestat!

Un testament nu înseamnă automat că întreaga avere a unei persoane poate ajunge la cine dorește aceasta. Legea română protejează anumite rude apropiate ale celui decedat, chiar și atunci când există un testament prin care bunurile au fost lăsate unei alte persoane.

Moștenirea poate deveni o adevărată problemă pentru familie atunci când există mai mulți succesibili, bunuri importante sau un testament. Deși fiecare persoană are dreptul să decidă, în anumite limite, cui îi lasă averea, Codul civil stabilește o protecție specială pentru anumite rude.

Aceste persoane sunt numite moștenitori rezervatari, iar partea minimă pe care legea le-o garantează poartă numele de rezervă succesorală.

Cine sunt moștenitorii rezervatari

În această categorie intră soțul supraviețuitor, descendenții defunctului – copiii și, în anumite situații, nepoții – precum și părinții defunctului, atunci când aceștia au calitatea de ascendenți privilegiați.

Regula esențială este simplă: rezerva succesorală reprezintă jumătate din partea de moștenire care i s-ar fi cuvenit persoanei respective dacă succesiunea s-ar fi făcut potrivit legii.

Asta înseamnă că defunctul nu poate dispune liber de această parte.

De exemplu, dacă o persoană lasă prin testament întreaga avere unui prieten, unei rude îndepărtate sau unei alte persoane, testamentul nu poate desființa pur și simplu drepturile moștenitorilor rezervatari.

Partea care rămâne după respectarea rezervelor se numește cotitatea disponibilă și reprezintă partea de care testatorul poate dispune în limitele legii.

Testamentul nu poate înlătura automat familia de la moștenire

În România există două forme principale de moștenire: moștenirea legală și moștenirea testamentară.

Moștenirea testamentară apare atunci când persoana decedată a lăsat un testament prin care stabilește cine va primi anumite bunuri sau drepturi după moartea sa.

Testamentul poate fi olograf, adică scris, datat și semnat de mâna testatorului, sau poate fi autentic, încheiat în fața notarului public.

Însă existența unui testament nu rezolvă singură problema succesiunii. La dezbaterea moștenirii trebuie stabilit cine sunt moștenitorii, ce bunuri există, care sunt cotele succesorale și dacă dispozițiile testamentare respectă rezerva succesorală.

Soțul supraviețuitor are o protecție importantă

Soțul sau soția rămasă în viață este, de asemenea, moștenitor rezervatar.

Cota sa legală depinde de rudele cu care vine la moștenire.

Dacă există descendenți ai defunctului, cota legală a soțului supraviețuitor este de un sfert din moștenire.

Dacă vine la moștenire împreună atât cu ascendenți privilegiați, cât și cu colaterali privilegiați, cota este de o treime.

În cazul în care există numai ascendenți privilegiați sau numai colaterali privilegiați, soțului supraviețuitor îi revine jumătate din moștenire.

Dacă vine în concurs cu ascendenți ordinari sau colaterali ordinari, cota sa este de trei sferturi.

În lipsa altor rude care să aibă vocație succesorală, soțul supraviețuitor poate ajunge să primească întreaga moștenire.

Copiii și părinții nu pot fi lipsiți pur și simplu de partea lor

Copiii sunt printre persoanele cel mai important protejate de lege în materia succesiunilor. În anumite situații, protecția se poate răsfrânge și asupra nepoților, în funcție de modul în care operează reprezentarea succesorală.

Și părinții defunctului pot beneficia de rezerva succesorală, atunci când au calitatea de ascendenți privilegiați.

Această regulă devine deosebit de importantă atunci când, înainte de deces, persoana a făcut donații importante sau a întocmit un testament prin care a urmărit să transmită cea mai mare parte a averii unei singure persoane.

Dacă astfel de acte afectează rezerva succesorală, există mecanisme juridice prin care drepturile moștenitorilor protejați pot fi apărate.

Cine poate fi exclus de la moștenire

Există și situații în care o persoană care, în mod normal, ar fi avut dreptul să moștenească poate fi considerată nedemnă de a moșteni.

Printre situațiile prevăzute de lege se numără anumite fapte grave îndreptate împotriva celui care lasă moștenirea sau împotriva altui moștenitor, atunci când scopul a fost influențarea succesiunii.

De asemenea, pot exista consecințe succesorale în cazul unor acte precum ascunderea, falsificarea, alterarea sau distrugerea testamentului, în condițiile prevăzute de lege.

Nedemnitatea succesorală nu trebuie însă confundată cu simpla dorință a defunctului de a favoriza o anumită persoană. Pentru fiecare situație trebuie analizate condițiile legale concrete.

Ce acte sunt necesare pentru succesiune

Pentru dezbaterea succesiunii sunt necesare documente care să demonstreze atât decesul, cât și legătura dintre defunct și persoanele care pretind că sunt moștenitori.

În mod obișnuit, dosarul succesoral poate include:

  • certificatul de deces, în original;
  • certificatele de naștere ale moștenitorilor;
  • certificatele de căsătorie, după caz;
  • actele de identitate;
  • certificatul de atestare fiscală;
  • actele de proprietate asupra bunurilor;
  • testamentul, dacă există;
  • alte documente necesare pentru stabilirea masei succesorale și a calității de moștenitor.

Actele de proprietate pot fi contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, procese-verbale sau alte documente care demonstrează drepturile asupra bunurilor.

Cât costă succesiunea

Costul procedurii succesorale depinde în principal de valoarea masei succesorale și de modalitatea în care este dezbătută succesiunea.

În cazul procedurii notariale se achită onorariul aferent, calculat în funcție de valoarea bunurilor și de regulile aplicabile.

Pot apărea și alte costuri, cum ar fi cele legate de înscrierea drepturilor în cartea funciară.

Dacă moștenitorii nu se înțeleg și ajung în instanță, cheltuielile pot crește, în funcție de durata procesului, expertizele necesare și complexitatea dosarului.

Regula pe care trebuie să o știe orice familie

Cel mai important lucru de reținut este că un testament nu poate anula automat rezerva succesorală.

O persoană poate decide cui îi lasă partea de avere de care poate dispune liber, însă drepturile moștenitorilor rezervatari sunt protejate de lege.

De aceea, atunci când există un testament, donații importante sau conflicte între rude, succesiunea trebuie analizată în ansamblu: cine sunt moștenitorii, ce bunuri există, ce cotă ar fi primit fiecare potrivit legii și dacă testamentul afectează rezerva succesorală.

În astfel de cazuri, diferența dintre ceea ce scrie într-un testament și ceea ce poate fi transmis efectiv după deces poate fi semnificativă.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp

Ziarul-Obiectiv
Abonează-te la știri
Introdu adresa ta de email și primește săptămânal un email cu cele mai importante știri!
© 2024 Ziar Obiectiv.