România se confruntă cu o criză hidrologică fără precedent în istoria recentă, după ce debitul Dunării la intrarea în țară s-a prăbușit la valoarea critică de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, stabilind un nou minim istoric absolut. Situația alarmantă, confirmată oficial de Administrația Națională Apele Române, este estimată să se mențină cel puțin până la data de 17 august, punând sub o presiune uriașă sistemul energetic național, infrastructura fluvială și aprovizionarea cu apă a sute de localități.
În timp ce apele fluviului continuă să scadă galopant, inima energetică a țării de la Cernavodă resimte direct efectele secetei severe. Nivelul Dunării în zona centralei a ajuns la -227 de centimetri, situându-se deja în treapta I de restricții. Cifrele oficiale arată un pericol iminent, diferența până la pragul corespunzător treptei a doua de restricții fiind de numai 25 de centimetri. Prognoza hidrologilor indică o scădere constantă de aproximativ doi centimetri pe zi până pe 14 august, cu o stabilizare estimată abia în jurul datei de 16 august la o cotă alarmantă de -236 de centimetri.
Autoritățile au fost nevoite să intervină inclusiv prin operațiuni de scufundare de barje pentru a optimiza curgerea, recomandând Administrației Fluviale a Dunării de Jos intensificarea lucrărilor de dragare pentru a garanta fluxul necesar de apă către sistemul de răcire al centralei nucleare. O ameliorare reală și consistentă a debitului Dunării nu este întrevăzută mai devreme de perioada 24-26 august, fiind condiționată strict de apariția unor ploi torențiale și de lungă durată în bazinul superior și mijlociu al fluviului.
Impactul devastator al secetei nu se limitează însă la Dunăre. La nivel național, un număr impresionant de 181 de localități cu sisteme centralizate se confruntă cu un deficit sever al rezervei de apă, furnizarea făcându-se cu intermitențe sau sub un regim strict de restricții. Județele cel mai grav afectate sunt Alba, cu 45 de localități în criză, Neamț cu 39 și Bihor cu 30 de localități. Alte sute de comunități fără sisteme centralizate depind dramatic de izvoare și fântâni secate, Botoșaniul ocupând tristul loc întâi cu 55 de localități izolate în această situație limită.
În același timp, rețeaua de râuri interioare suferă colapsuri hidrologice majore. Nouă sectoare de râuri se află în faza de atenționare și avertizare, mai multe sectoare de pe Crișul Repede au intrat deja în treapta I de restricții industriale, iar alte șapte sectoare, inclusiv pe Timiș și Bega, au urcat până la treapta a treia de restricții, afectând direct irigațiile, zootehnia, piscicultura și industria.
În ciuda tabloului sumbru, rezervele din marile lacuri de acumulare ale țării rămân deocamdată sub control, gradul mediu de umplere al celor 39 de lacuri principale situându-se la 70,63 la sută, echivalentul a 3,07 miliarde de metri cubi de apă. Cu toate acestea, estimările specialiștilor arată că rezervele vor continua să scadă accelerat, urmând să coboare până la pragul de 66 la sută la sfârșitul lunii august, pe măsură ce seceta continuă să pârjolească țara.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
