BREAKING! CREȘTE vârsta de PENSIONARE în MAPN! Vezi modificările legislative chiar acum!
Guvernul României pregătește o serie de modificări legislative care vizează creșterea vârstei de pensionare pentru categoriile profesionale care, în prezent, pot părăsi activitatea la vârste cuprinse între 48 și 50 de ani. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că aceste corecții sunt necesare pentru a asigura continuitatea în administrație și în alte sectoare economice, în contextul unei scăderi demografice accentuate.
CITEȘTE ȘI: Breaking! Se fac angajări la DACIA! Ce posturi au fost scoase la concurs?
„Creșterea vârstei de pensionare va fi reglementată printr-un proiect ulterior legislației privind reforma în administrație. Pentru toate categoriile care astăzi se pensionează la 48, 49, 50 de ani, nu mai putem să ducem aceste lucruri, trebuie să facem aceste corecturi”, a declarat șeful Executivului. Bolojan a subliniat că generațiile actuale sunt de trei ori mai mici decât cele de acum câteva decenii, ceea ce face dificilă înlocuirea celor care ies prematur din piața muncii.
Premierul a explicat că măsura urmărește reducerea posibilităților ca persoanele apte de muncă să părăsească economia reală. „Trebuie să ne asigurăm că reducem posibilitățile prin care oameni care sunt apți de muncă ies din economia reală. Asta înseamnă să creștem vârsta de pensionare, pentru că cei care ies la 50 de ani la pensie nu mai au cu cine să fie înlocuiți”, a precizat acesta, adăugând că scopul este stimularea muncii și penalizarea inactivității, deoarece „doar cei care lucrează duc România în spate”.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit detalii despre situația cadrelor militare, precizând că legislația actuală prevede deja o creștere graduală a vârstei de pensionare. Potrivit ministrului, vârsta standard de pensionare în sistemul de apărare va ajunge la 65 de ani până în anul 2035. Miruță a subliniat necesitatea de a corecta diferențele dintre pensiile celor care s-au retras în perioade diferite.
„Problema a plecat din momentul în care creșterea veniturilor celor care sunt în activitate nu a mai fost sincronizată să tragă după ea și creșterea pensiilor celor care nu mai sunt în activitate (…) E o nedreptate care a început în 2017”, a explicat Radu Miruță. Acesta a adăugat că soluția nu constă în obligativitate, ci în oferirea de stimulente pentru ca militarii să rămână în activitate.
Conform datelor prezentate de ministru, 75% dintre militarii care îndeplineau condițiile de pensionare au ales să rămână în sistem chiar și fără beneficii suplimentare. Miruță propune un bonus de 10% la soldă pentru cei care decid să nu iasă la pensie după îndeplinirea vârstei legale. „Dacă oamenii primesc 10% în plus după ce îndeplinesc vârsta de pensionare și decid să rămână în activitate, cred că vor rămâne”, a declarat oficialul.
În ceea ce privește consolidarea rezervei armatei, Ministerul Apărării va include în bugetul pe anul 2026 finanțarea pentru 2.000 de militari voluntari. Programul este conceput ca un test pentru a evalua interesul tinerilor față de cariera militară, în condițiile în care actuala rezervă este îmbătrânită.
„Practic, acum este pentru prima oară când niște oameni fac o instrucție timp de patru luni de zile, primesc casă, primesc masă, primesc la finalul zilei 27.000 de lei brut, după aceste patru luni de zile și încă un aspect: primesc oportunitatea să-și continue cariera militară direct după cele patru luni”, a declarat Radu Miruță la Digi 24. Ministrul a precizat că numărul voluntarilor ar putea crește treptat în anii următori, în funcție de rezultatele acestui prim stagiu.
În paralel cu reformele din zona militară, legea pensiilor de serviciu ale magistraților rămâne în așteptare la Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătorul Dacian Dragoș a explicat la Antena 3 că întârzierea unei decizii, deși sesizarea a fost depusă în octombrie, este cauzată de complexitatea actului normativ.
„Este o lege mai greu de analizat, din multe perspective. Dar ea este încă în analiză la Curtea Constituțională (…) Sigur că există păreri diferite cu privire la această lege și în societate și în cadrul magistraturii”, a afirmat magistratul CCR. Acesta a menționat că opiniile divergente din societate se reflectă și în interiorul Curții, ducând la un impas care, în opinia sa, va fi depășit în curând.
Întrebat despre riscul pierderii fondurilor din PNRR din cauza acestui jalon nerealizat, Dacian Dragoș a declarat că responsabilitatea este colectivă. „Toți suntem de vină. România este de vină, de la decidenţii politici până la (…) şi sigur şi instituţiile, pentru că nu putem acuza numai Curtea Constituţională de aceste lucruri”, a punctat judecătorul. CCR a amânat din nou pronunțarea în acest caz, stabilind un nou termen pentru data de 11 februarie.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
