Necropola Regală de la Curtea de Argeş, test de marketing pentru liderii judeţului

Turismul din Argeş a fost lăsat pe ultimul plan de fiecare data. Chiar dacă judeţul are monumente şi peisaje unice în ţară, liderii judeţului au avut, de fiecare dată alte priorităţi. Nici pe acestea nu le ştim prea bine. După înmormântarea Regelui Mihai I, oraşul Curtea de Argeş a intrat ca niciodată în atenţia întregii ţări şi nu numai. Transmisiile live au făcut cunoscut tuturor că în prima capital a Ţării Româneşti sunt înmormântaţi toţi regii României. Într-o ţară cu conducători eficienţi o asemenea “comoară” istorică nu ar fi, nicidecum ignorată. Este, dacă ar fi să gândim aşa, o provocare pentru conducerea Argeşului, Consiliul Judeţean, parlamentari şi alte persoane alese să pună Curtea de Argeş pe harta turismului românesc.

Curtea de Argeș va rămâne în umbră?

Moartea Regelui Mihai a strâns la Curtea de Argeş peste 7.000 de persoane, venite din toate colţuri ţării sau chiar din afara graniţelor României. Acesta ar putea fi un început pentru aleşii judeţului pentru a porni o campanie de promovare turistică a Argeşului. Dar nu cum au făcut-o până acum cu pliante, diplome sau cu obiective închise de mai bine de doi ani, cum este cazul statuii Omului de Fier de la Vidraru. De această data, Consiliul Judeţean ar putea crea circuite turistice în judeţ, care să lege Mânăstirea Curtea de Argeş, un adevărat monument arhitectonic, cultural şi plin de istorie şi legende, de cetatea lui Ţepeş – Poienari, aflată la doar câţiva kilometrii de locul unde îşi dorm somnul de veci regii şi reginele României, dar şi de mânăstirile din nordul judeţului. N-am auzit nimic până acum: nicio idee, nicio propunere și este foarte posibil ca, acest moment unic să fie ratat cu succes tot cam cum a fost ratat și proiectul Molivișul, acela privind pârtia de schi. Dacă ar fi să ne uităm în urmă, ”facerea” necropolei s-a realizat în chinuri groaznice. Anul trecut, când s-a stins din viață Regina Ana, monumentul care acum îl adăpostește întru odihnă veșnică și pe Regele Mihai I, era o construcție nefinalizată, bătută de ploaie și de vânt, închisă cu folie. De bine, de rău, pentru că împrejurările au cerut-o, la înhumarea Reginei Ana s-a mai construit ceva. Din păcate, nici în acest moment necropola nu este ceea ce ar trebui să fie pentru a adăposti mormintele celor doi. Și nu știm nici dacă va fi curând. Este drept, la televizor a dat bine cu aranjamentele florale și covoarele roșii, dar imaginea de azi este cu mult diferită. Într-o țară care-și respectă istoria, orașul Curtea de Argeș ar fi promovat până la ultima pietricică. Dar nu vorbim aici doar de trecut ci și de faptul că, s-ar putea realiza un centru turistic unic în România care ar însemna, în același timp, dezvoltare și bani.

Comuna Corbi, un exemplu elocvent de promovare turistică

Poate unul dintre cele mai elocvente exemple de promovare turistică a venit în acest an din comuna Corbi. Edilul Virgil Baciu s-a preocupat permanent pentru a pune localitatea pe care o conduce pe harta turistică a României. Astfel, la începutul acestui an, comuna Corbi a avut un oaspete cu totul special, nimeni altul decât celebrul jurnalist Charlie Ottley, realizatorul faimoasei serii de reportaje Wild Carpathia de pe Travel Channel, prin care frumusețile României au fost făcute cunoscute pe tot globul. Acesta a filmat la Mânăstirea Corbii de Piatră pentru un documentar și pentru a promova triunghiul rupestru din Argeș. Tot la Corbi, Charlie Ottley i-a luat un interviu lui Alexandru Marinescu, ultimul partizan în viață din grupul de luptători anticomuniști „Haiducii Muscelului”.

 

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Comentariile sunt închise trackbacks dar pingback-urile sunt posibile.