OFICIAL! S-a dat liber la ÎMPUȘCAT de urși! Noua lege le dă PRIMARILOR puteri DECISIVE!
Urșii care ajung în localități și în gospodăriile oamenilor vor putea fi împușcați sau eutanasiați fără ca autoritățile să fie nevoite să parcurgă etapele birocratice anevoioase, potrivit legii promulgate recent de președintele Nicușor Dan. Problema animalelor sălbatice care ajung în localități a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai grave situații cu care se confruntă comunitățile din zonele de deal și de munte. Animalele sălbatice nu mai rămân în adâncul pădurilor, ci coboară tot mai des spre gospodării, drumuri, stațiuni și chiar în apropierea caselor.
CITEȘTE ȘI: ACUM! ȘOFERI trași pe dreapta pe un DRUM INTENS CIRCULAT din ARGEȘ! ANCHETĂ de amploare!
În acest context, președintele Nicușor Dan a promulgat, pe 5 octombrie 2026, Legea 218/2026, act normativ care modifică regulile privind intervenția în cazul urșilor care ajung în localități și reprezintă un pericol pentru oameni sau bunurile acestora.
Marea schimbare este că, atunci când pericolul este iminent, autoritățile locale pot trece mai rapid la măsura considerată necesară. Primarul sau viceprimarul coordonează echipa de intervenție și decide, în funcție de situație, da
Problema urșilor care ajung în localități a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai grave situații cu care se confruntă comunitățile din zonele de deal și de munte. Animalele sălbatice nu mai rămân în adâncul pădurilor, ci coboară tot mai des spre gospodării, drumuri, stațiuni și chiar în apropierea caselor.
În acest context, președintele Nicușor Dan a promulgat, pe 5 octombrie 2026, Legea 218/2026, act normativ care modifică regulile privind intervenția în cazul urșilor care ajung în localități și reprezintă un pericol pentru oameni sau bunurile acestora.
Marea schimbare este că, atunci când pericolul este iminent, autoritățile locale pot trece mai rapid la măsura considerată necesară. Primarul sau viceprimarul coordonează echipa de intervenție și decide, în funcție de situație, dacă ursul trebuie alungat, capturat, eutanasiat sau împușcat.
Argeșul este unul dintre județele în care problema este deosebit de sensibilă. Masivele Făgăraș, Iezer-Păpușa și zonele împădurite din nordul județului oferă un habitat important pentru ursul brun, însă apropierea dintre pădure și localități face ca întâlnirile dintre oameni și animale să fie tot mai frecvente.
În ultimii ani, autoritățile și salvatorii argeșeni au fost nevoiți să gestioneze numeroase situații în care urșii au ajuns în apropierea oamenilor. Au fost transmise mesaje RO-Alert după apariția animalelor în localități precum Băbana sau Valea Mare Pravăț, iar apelurile privind urșii au devenit o problemă recurentă în zonele de deal și de munte.
Un exemplu relevant este chiar zona montană a Argeșului, unde prezența urșilor este firească în habitatul lor, însă problemele apar atunci când animalele își schimbă traseele și coboară spre zonele locuite.
Migrarea urșilor nu înseamnă că animalele „s-au mutat” pur și simplu dintr-o pădure în alta. În multe situații, acestea urmăresc surse ușor accesibile de hrană. Resturile alimentare, gospodăriile, animalele domestice, livezile, tomberoanele sau hrana lăsată la întâmplare pot transforma localitățile într-un punct de atracție.
Iar un urs care găsește în mod repetat hrană lângă case poate ajunge să își piardă treptat teama de oameni.
Specialiștii atrag atenția că fenomenul are mai multe cauze. Creșterea populației de urs, presiunea asupra habitatului, disponibilitatea hranei în apropierea localităților și obișnuirea animalelor cu prezența oamenilor pot contribui la schimbarea comportamentului.
Situația este cu atât mai dificilă în județe precum Argeșul, unde pădurile, drumurile și localitățile se întrepătrund pe suprafețe întinse.
Un urs poate parcurge distanțe importante într-o singură noapte. Animalul poate coborî din zona forestieră spre o comună, poate traversa un drum județean sau național și se poate întoarce în pădure înainte ca echipele de intervenție să ajungă la fața locului.
Problema apare însă atunci când ursul nu mai fuge de oameni.
În momentul în care animalul intră în gospodării, se apropie de case sau atacă oameni ori animale, situația devine una cu totul diferită.
Legea 218/2026 modifică OUG 81/2021 și urmărește reducerea timpului de reacție al autorităților.
În vechea abordare, intervenția putea începe cu încercarea de îndepărtare a animalului. Dacă ursul revenea sau situația se agrava, puteau fi luate alte măsuri.
Noua legislație pune însă accent pe nivelul de risc.
Dacă ursul se află într-o zonă locuită și nu reprezintă un pericol imediat pentru oameni, intervenția poate urmări alungarea animalului.
Dacă însă există un pericol iminent pentru viața oamenilor, măsurile pot ajunge până la împușcarea sau eutanasierea animalului.
Decizia este pusă în responsabilitatea autorității locale care coordonează intervenția.
Aici apare însă o altă problemă: responsabilitatea este mare, iar primarii trebuie să știe foarte clar când și cum poate fi aplicată legea.
Noua legislație pune practic primarul în centrul intervenției.
Edilul trebuie să coordoneze echipa și să decidă măsura în funcție de situația concretă. Nu mai este nevoie, în cazul unui pericol iminent, ca autoritățile locale să aștepte o succesiune complicată de aprobări.
Într-o situație limită, timpul poate însemna diferența dintre o intervenție reușită și o tragedie.
De aceea, specialiștii atrag atenția că primarii trebuie să cunoască exact prevederile legii și să aibă pregătite echipele, procedurile și colaborarea cu personalul specializat.
Pentru localitățile din Argeș în care apar în mod repetat urși, această responsabilitate este cu atât mai importantă.
O altă problemă majoră este lipsa unei evaluări recente și incontestabile a populației de urs brun.
Ultimul recensământ menționat în materialele de specialitate indica peste 12.000 de exemplare în 2022. Între timp, populația ar fi crescut, iar unele estimări vorbesc despre un efectiv care ar putea ajunge la aproximativ 20.000 de exemplare.
Cifra trebuie însă privită ca o estimare, nu ca un recensământ actualizat.
Tocmai aici este una dintre marile probleme ale gestionării ursului în România: fără date științifice actualizate, este extrem de dificil să fie stabilit cât de mare este populația reală, câți urși poate susține habitatul și câte animale trebuie gestionate prin măsuri de prevenție sau intervenție.
Pentru comunitățile din Argeș, discuția nu este una abstractă.
Pentru un om care găsește un urs în curte, în apropierea casei sau pe drumul din sat, problema este una imediată.
Ursul brun este o specie protejată, iar conservarea sa rămâne importantă pentru ecosistemele montane. Dar protecția unei specii nu poate însemna ignorarea riscului la care sunt expuși oamenii.
La fel de important este și faptul că nu orice urs care ajunge într-o localitate trebuie împușcat. În multe situații, animalul poate fi alungat sau îndepărtat în siguranță.
Diferența esențială este comportamentul animalului și nivelul de risc.
Un urs care traversează o zonă periferică în căutarea hranei este o situație. Un urs care intră în curtea unei familii, se apropie de oameni și nu mai fuge este o situație complet diferită.
Noua lege încearcă tocmai să ofere autorităților posibilitatea de a reacționa în funcție de această diferență.
În Argeș, ca și în alte județe montane, aparițiile urșilor nu mai pot fi tratate exclusiv ca incidente izolate.
De la Băbana și Valea Mare Pravăț până la zonele montane ale județului, mesajele RO-Alert și intervențiile pentru îndepărtarea urșilor arată că întâlnirea dintre oameni și animalele sălbatice a devenit o realitate cu care comunitățile trebuie să învețe să trăiască.
Dar nu este suficient să fie transmis un mesaj de avertizare.
Oamenii au nevoie să știe că, atunci când un urs intră în zona locuită și apare un pericol real, autoritățile au un plan, echipe pregătite și oameni care știu exact ce decizie trebuie luată.
Noua lege le oferă primarilor mai multă putere de intervenție. În același timp, le pune pe umeri și o responsabilitate uriașă.
Pentru că, atunci când un urs ajunge în curtea unui om, nu mai este vorba doar despre protejarea unui animal sălbatic. Este vorba despre siguranța unei comunități.
că ursul trebuie alungat, capturat, eutanasiat sau împușcat.
Argeșul este unul dintre județele în care problema este deosebit de sensibilă. Masivele Făgăraș, Iezer-Păpușa și zonele împădurite din nordul județului oferă un habitat important pentru ursul brun, însă apropierea dintre pădure și localități face ca întâlnirile dintre oameni și animale să fie tot mai frecvente.
În ultimii ani, autoritățile și salvatorii argeșeni au fost nevoiți să gestioneze numeroase situații în care urșii au ajuns în apropierea oamenilor. Au fost transmise mesaje RO-Alert după apariția animalelor în localități precum Băbana sau Valea Mare Pravăț, iar apelurile privind urșii au devenit o problemă recurentă în zonele de deal și de munte.
Un exemplu relevant este chiar zona montană a Argeșului, unde prezența urșilor este firească în habitatul lor, însă problemele apar atunci când animalele își schimbă traseele și coboară spre zonele locuite.
Migrarea urșilor nu înseamnă că animalele „s-au mutat” pur și simplu dintr-o pădure în alta. În multe situații, acestea urmăresc surse ușor accesibile de hrană. Resturile alimentare, gospodăriile, animalele domestice, livezile, tomberoanele sau hrana lăsată la întâmplare pot transforma localitățile într-un punct de atracție.
Iar un urs care găsește în mod repetat hrană lângă case poate ajunge să își piardă treptat teama de oameni.
Specialiștii atrag atenția că fenomenul are mai multe cauze. Creșterea populației de urs, presiunea asupra habitatului, disponibilitatea hranei în apropierea localităților și obișnuirea animalelor cu prezența oamenilor pot contribui la schimbarea comportamentului.
Situația este cu atât mai dificilă în județe precum Argeșul, unde pădurile, drumurile și localitățile se întrepătrund pe suprafețe întinse.
Un urs poate parcurge distanțe importante într-o singură noapte. Animalul poate coborî din zona forestieră spre o comună, poate traversa un drum județean sau național și se poate întoarce în pădure înainte ca echipele de intervenție să ajungă la fața locului.
Problema apare însă atunci când ursul nu mai fuge de oameni.
În momentul în care animalul intră în gospodării, se apropie de case sau atacă oameni ori animale, situația devine una cu totul diferită.
Legea 218/2026 modifică OUG 81/2021 și urmărește reducerea timpului de reacție al autorităților.
În vechea abordare, intervenția putea începe cu încercarea de îndepărtare a animalului. Dacă ursul revenea sau situația se agrava, puteau fi luate alte măsuri.
Noua legislație pune însă accent pe nivelul de risc.
Dacă ursul se află într-o zonă locuită și nu reprezintă un pericol imediat pentru oameni, intervenția poate urmări alungarea animalului.
Dacă însă există un pericol iminent pentru viața oamenilor, măsurile pot ajunge până la împușcarea sau eutanasierea animalului.
Decizia este pusă în responsabilitatea autorității locale care coordonează intervenția.
Aici apare însă o altă problemă: responsabilitatea este mare, iar primarii trebuie să știe foarte clar când și cum poate fi aplicată legea.
Noua legislație pune practic primarul în centrul intervenției.
Edilul trebuie să coordoneze echipa și să decidă măsura în funcție de situația concretă. Nu mai este nevoie, în cazul unui pericol iminent, ca autoritățile locale să aștepte o succesiune complicată de aprobări.
Într-o situație limită, timpul poate însemna diferența dintre o intervenție reușită și o tragedie.
De aceea, specialiștii atrag atenția că primarii trebuie să cunoască exact prevederile legii și să aibă pregătite echipele, procedurile și colaborarea cu personalul specializat.
Pentru localitățile din Argeș în care apar în mod repetat urși, această responsabilitate este cu atât mai importantă.
O altă problemă majoră este lipsa unei evaluări recente și incontestabile a populației de urs brun.
Ultimul recensământ menționat în materialele de specialitate indica peste 12.000 de exemplare în 2022. Între timp, populația ar fi crescut, iar unele estimări vorbesc despre un efectiv care ar putea ajunge la aproximativ 20.000 de exemplare.
Cifra trebuie însă privită ca o estimare, nu ca un recensământ actualizat.
Tocmai aici este una dintre marile probleme ale gestionării ursului în România: fără date științifice actualizate, este extrem de dificil să fie stabilit cât de mare este populația reală, câți urși poate susține habitatul și câte animale trebuie gestionate prin măsuri de prevenție sau intervenție.
Pentru comunitățile din Argeș, discuția nu este una abstractă.
Pentru un om care găsește un urs în curte, în apropierea casei sau pe drumul din sat, problema este una imediată.
Ursul brun este o specie protejată, iar conservarea sa rămâne importantă pentru ecosistemele montane. Dar protecția unei specii nu poate însemna ignorarea riscului la care sunt expuși oamenii.
La fel de important este și faptul că nu orice urs care ajunge într-o localitate trebuie împușcat. În multe situații, animalul poate fi alungat sau îndepărtat în siguranță.
Diferența esențială este comportamentul animalului și nivelul de risc.
Un urs care traversează o zonă periferică în căutarea hranei este o situație. Un urs care intră în curtea unei familii, se apropie de oameni și nu mai fuge este o situație complet diferită.
Noua lege încearcă tocmai să ofere autorităților posibilitatea de a reacționa în funcție de această diferență.
În Argeș, ca și în alte județe montane, aparițiile urșilor nu mai pot fi tratate exclusiv ca incidente izolate.
De la Băbana și Valea Mare Pravăț până la zonele montane ale județului, mesajele RO-Alert și intervențiile pentru îndepărtarea urșilor arată că întâlnirea dintre oameni și animalele sălbatice a devenit o realitate cu care comunitățile trebuie să învețe să trăiască.
Dar nu este suficient să fie transmis un mesaj de avertizare.
Oamenii au nevoie să știe că, atunci când un urs intră în zona locuită și apare un pericol real, autoritățile au un plan, echipe pregătite și oameni care știu exact ce decizie trebuie luată.
Noua lege le oferă primarilor mai multă putere de intervenție. În același timp, le pune pe umeri și o responsabilitate uriașă.
Pentru că, atunci când un urs ajunge în curtea unui om, nu mai este vorba doar despre protejarea unui animal sălbatic. Este vorba despre siguranța unei comunități.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
