România ar putea avea Guvern după 15 august. Cine sunt partidele care pregătesc noua majoritate?
În timp ce negocierile politice se intensifică, România ar putea ieși din blocajul guvernamental în a doua jumătate a lunii august. Surse parlamentare vorbesc despre un nou scenariu de majoritate, în care PSD ar reveni la Palatul Victoria, iar Sorin Grindeanu este unul dintre principalii favoriți pentru funcția de prim-ministru. Totuși, calculele sunt încă fragile, iar partidele implicate evită să confirme oficial înțelegerile discutate în culise.
România ar putea avea un Guvern cu puteri depline după data de 15 august, dacă negocierile purtate în aceste zile între liderii politici se vor concretiza într-o nouă majoritate parlamentară. Potrivit informațiilor apărute pe surse, formula aflată în discuție ar reuni PSD, UDMR, liberalii din Platforma Liberal-Conservatoare și mai multe grupuri parlamentare mai mici.
În centrul negocierilor se află funcția de premier. Trei variante sunt analizate: președintele PSD, Sorin Grindeanu, un premier independent sau un alt lider social-democrat considerat mai puțin implicat în confruntările politice din ultimele luni.
Liderul PSD a declarat încă din 27 iulie că este convins că România va avea un Guvern cu puteri depline după 15 august și a susținut că social-democrații au dreptul să dea viitorul prim-ministru, în condițiile în care reprezintă cea mai mare formațiune din Parlament.
În noua formulă guvernamentală ar urma să intre miniștri propuși de PSD, UDMR și de gruparea liberalilor reuniți în Platforma Liberal-Conservatoare. Rămâne însă neclar dacă aceștia vor participa în numele PNL sau în baza unei înțelegeri separate de conducerea partidului.
Potrivit discuțiilor din Parlament, președintele Nicușor Dan ar putea desemna noul candidat pentru funcția de premier în perioada 10–14 august.
Ulterior, votul de învestitură ar putea avea loc între 17 și 21 august sau, dacă programul parlamentar o va impune, în intervalul 24–28 august, astfel încât toate partidele care susțin viitoarea majoritate să își poată mobiliza parlamentarii.
Înainte de vot, candidatul desemnat va trebui să prezinte programul de guvernare și lista miniștrilor, iar aprobarea Executivului va depinde de votul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Sursele parlamentare susțin că viitoarea majoritate ar putea fi construită în jurul PSD și UDMR, alături de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare, grupul minorităților naționale, PACE – Întâi România, Uniți pentru România, o parte dintre parlamentarii SOS România, precum și deputați și senatori independenți sau neafiliați.
În această formulă, noul Cabinet ar putea strânge până la 242 de voturi în Parlament, suficient pentru învestire, însă cu o marjă redusă de siguranță. O astfel de majoritate ar depinde de prezența aproape integrală a tuturor parlamentarilor care o susțin.
Chiar și Sorin Grindeanu a recunoscut recent că PSD nu poate afirma în acest moment că deține deja majoritatea necesară pentru formarea Guvernului.
Deși liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat că a discutat cu Sorin Grindeanu despre perspectivele formării unui nou Guvern, acesta nu a anunțat că Uniunea a decis să intre într-un Cabinet condus de PSD.
Kelemen Hunor continuă să susțină ideea unui „Guvern de armistițiu”, format până la sfârșitul anului din PSD, PNL, USR și UDMR, precizând că orice decizie privind participarea la guvernare va fi luată abia după desemnarea oficială a candidatului la funcția de premier.
Un rol important în negocieri îl joacă și Platforma Liberal-Conservatoare, lansată în interiorul PNL de Alin Tișe și susținută ulterior de Adrian Veștea.
Deși inițiatorii au prezentat proiectul drept o platformă doctrinară internă, apariția acesteia a provocat tensiuni în partid. Raluca Turcan a acuzat că platforma ar face parte dintr-un plan al lui Sorin Grindeanu pentru construirea unei noi majorități parlamentare, însă această afirmație reprezintă o poziție politică și nu este susținută de dovezi publice.
La rândul său, Ilie Bolojan a declarat că poate lua în calcul un Guvern de tranziție, dar a precizat că nu mai are încredere într-o colaborare cu PSD, ceea ce face dificilă refacerea fostei coaliții.
Criza politică durează de aproape trei luni, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026.
Prima încercare de formare a unui nou Executiv i-a aparținut lui Eugen Tomac, care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să obțină sprijin parlamentar. Ulterior, Adrian Veștea a fost desemnat premier, însă Cabinetul său a primit doar 189 de voturi favorabile în Parlament.
După acest eșec, PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, în timp ce PNL, USR și UDMR au mers pe varianta Siegfried Mureșan. Niciuna dintre tabere nu a reușit însă să demonstreze că poate strânge singură majoritatea necesară.
În următoarele două săptămâni, negocierile politice vor fi decisive pentru stabilirea viitoarei formule de guvernare, iar desemnarea noului premier ar putea pune capăt uneia dintre cele mai lungi crize politice din ultimii ani.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
