Senatorul Mihai Coteț, avertisment dur despre dependența Argeșului de Dacia: „Când Dacia strănută, Argeșul face pneumonie. Dar noi am avut 30 de ani să ne vaccinăm!”
Senatorul Mihai Coteț, vicepreședintele Senatului și președintele PNL Pitești, lansează un avertisment tranșant privind vulnerabilitatea economică a județului Argeș și dependența acestuia de Dacia și industria auto. În opinia sa, ceea ce se întâmplă în prezent la Mioveni nu reprezintă o surpriză, ci rezultatul unei vulnerabilități pe care administrațiile locale și județene au avut decenii la dispoziție să o corecteze.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Spitalul Județean de Urgență Pitești ANGAJEAZĂ! Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS?
„Când Dacia strănută, Argeșul face pneumonie. Dar noi am avut 30 de ani să ne vaccinăm!”, este mesajul cu care Mihai Coteț sintetizează situația economică în care se află județul.
Senatorul consideră că discuția despre viitorul Dacia trebuie purtată mult mai serios, dincolo de cifrele privind producția, comenzile sau eventualele reduceri de activitate. În spatele acestora se află o problemă structurală: economia Argeșului este puternic dependentă de un singur mare pol industrial și de întreaga rețea de companii care gravitează în jurul acestuia.
„Trebuie să vorbim foarte serios despre ceea ce se întâmplă la Dacia, pentru că aici vorbim despre o realitate economică pe care o puteam anticipa.”
Mihai Coteț vorbește despre ceea ce economiștii numesc „monostructură industrială” sau „riscul de monocultură economică” – situația în care o economie regională ajunge să depindă într-o măsură prea mare de un singur sector sau de un singur mare angajator.
Iar Argeșul, susține senatorul, este un exemplu relevant. „Județul Argeș suferă de ceea ce economiștii numesc „monostructură industrială” sau „riscul de monocultură economică”, fiind un caz școală de dependență aproape totală de un singur gigant privat.”
Dacia nu înseamnă doar uzina de la Mioveni. În jurul acesteia s-a dezvoltat, în timp, un întreg ecosistem economic: furnizori, transportatori, servicii, comerț, construcții, firme de mentenanță și mii de locuri de muncă directe și indirecte.
Atunci când activitatea industriei auto este puternică, efectele pozitive se resimt în întregul județ. Însă mecanismul funcționează și în sens invers. O reducere semnificativă a producției poate însemna presiune asupra furnizorilor, diminuarea veniturilor, scăderea consumului și, în cele din urmă, probleme pentru comunitățile care depind de acest ecosistem.
Una dintre cele mai dure întrebări lansate de Mihai Coteț se îndreaptă către administrațiile care au condus județul în ultimele decenii. Senatorul reproșează faptul că succesul Dacia nu a fost folosit pentru a construi o economie mai diversificată și mai rezistentă la șocuri.
„Este o realitate cruntă: în peste trei decenii de capitalism, administrațiile care au condus Piteștiul și Argeșul nu au reușit să construiască și să operaționalizeze nici măcar un parc industrial public funcțional, capabil să atragă investiții și să diversifice economia județului.”
În timp ce alte județe au încercat să atragă investiții prin terenuri pregătite, infrastructură, utilități și facilități pentru companii, Argeșul ar fi rămas, în viziunea liderului PNL Pitești, prea mult timp confortabil în spatele performanței Dacia. „Argeșul a trăit prea mult cu impresia că Dacia va fi suficientă pentru totdeauna.”
Iar întrebarea care rămâne, în opinia sa, este una simplă și extrem de importantă: ce se întâmplă dacă Dacia își reduce semnificativ activitatea?
„Ce plasă de siguranță economică au construit administrațiile Piteștiului și Argeșului în toți acești ani?! Unde sunt parcurile industriale? Unde sunt marile investiții din alte domenii? Unde este strategia prin care am folosit succesul Dacia pentru a construi un Argeș care să nu depindă de Dacia?”
În analiza senatorului, schimbarea este una inevitabilă și ține de transformarea economiei românești. România nu mai este țara cu forță de muncă extrem de ieftină de acum două-trei decenii. Salariile au crescut, iar fabricile românești intră într-o competiție tot mai dură cu uzine din state precum Maroc sau Turcia.
În aceste condiții, avantajul competitiv trebuie construit prin infrastructură, tehnologie, productivitate, calificarea forței de muncă, lanțuri de furnizori și politici publice eficiente.
Problema este, spune Coteț, că Argeșul nu și-ar fi construit suficient de bine aceste alternative. „România s-a dezvoltat. Salariile au crescut. Nu mai suntem și nici nu vrem să fim țara în care avantajul competitiv este mâna de lucru foarte ieftină.”
Potrivit senatorului, tocmai această transformare trebuia să reprezinte un semnal de alarmă pentru administrațiile locale. „Era inevitabil ca, la un moment dat, fabricile din România să intre într-o competiție tot mai dură cu uzine precum cele din Maroc sau Turcia, unde costurile de producție sunt mai mici, există facilități fiscale importante, lanțuri de furnizori puternice și avantaje logistice pe care Mioveniul și România nu le au și nu și le-au creat în atâția zeci de ani.”
Mihai Coteț își leagă critica și de demersurile pe care spune că le-a făcut pentru atragerea de investiții în județ. Senatorul amintește proiectul „Argeș Invest”, precum și întâlnirile cu ambasadori și potențiali investitori, despre care spune că au avut ca obiectiv deschiderea unor oportunități pentru județ.
Critica sa vizează însă lipsa unei continuări administrative a acestor contacte. „Am vorbit ani la rând despre această vulnerabilitate. Am organizat Argeș Invest, am adus ambasadori și potențiali investitori aici tocmai pentru a deschide niște uși.”
Potrivit lui Coteț, simpla organizare a unor evenimente nu este suficientă. Contactele trebuie transformate în proiecte, investiții și locuri de muncă. „M-aș fi așteptat ca administrația locală și cea județeană – invitate la evenimentele organizate – să intre pe acele uși, să continue dialogul, să construiască relații, să transforme contactele în oportunități. Nu s-au deranjat, ceea ce ne arată exact care este interesul administratorilor noștri locali și județeni.”
Una dintre soluțiile propuse de senator este dezvoltarea unor parcuri industriale de-a lungul noii Autostrăzi Sibiu–Pitești. Coteț consideră că viitoarele noduri rutiere pot deveni puncte strategice pentru dezvoltarea unor noi poli economici.
Propunerea sa este constituirea unui consorțiu județean care să pregătească terenuri, infrastructură și facilități pentru investitori. „Un consorțiu județean pentru parcuri industriale în lungul noii Autostrăzi Sibiu–Pitești. Nodurile rutiere ale noii autostrăzi sunt locații ideale. Terenurile din proximitate trebuie securizate și transformate în parcuri industriale, logistice și tehnologice, cu facilități fiscale agresive pentru companii din afara zonei auto.”
Senatorul indică drept exemple județe care au reușit să își construiască strategii de atragere a investițiilor. „Luați exemplu de la Cluj și Oradea ca să vedeți cum au procedat primarii și conducerea CJ! Acolo s-a putut!”
O altă direcție indicată de Mihai Coteț este industria de apărare și dezvoltarea tehnologiilor cu dublă utilizare – civilă și militară. În opinia sa, Argeșul dispune deja de o serie de avantaje: infrastructură industrială, furnizori auto, ingineri, specialiști și forță de muncă calificată.
Aceste competențe ar putea fi transferate către domenii noi. „Argeșul are atuuri extraordinare: un ecosistem auto dezvoltat, sute de furnizori, know-how tehnic, ingineri, capacități de producție și o forță de muncă industrială calificată. O parte dintre aceste competențe pot fi transferate către industria de apărare și către tehnologiile dual-use.”
Coteț consideră că administrația județeană ar fi trebuit deja să pregătească o strategie pentru integrarea companiilor argeșene în noile lanțuri europene de furnizare. „Argeșul are toate premisele să devină un pol național al tehnologiilor dual-use. Ceea ce îi lipsește este administrația care să transforme acest avantaj industrial într-o strategie.”
O eventuală restructurare în industria auto ar pune presiune nu doar pe companii, ci și pe piața muncii. De aceea, Mihai Coteț vorbește și despre reconversie profesională și despre folosirea resurselor universitare din Pitești pentru pregătirea angajaților pentru industriile viitorului.
Printre domeniile indicate se numără energia regenerabilă, software-ul industrial și robotica. Ideea este ca forța de muncă specializată formată în jurul industriei auto să nu fie pierdută, ci orientată către alte domenii cu potențial de creștere.
Mesajul lui Mihai Coteț nu este unul împotriva Dacia. Dimpotrivă, senatorul subliniază că uzina de la Mioveni trebuie sprijinită pentru a rămâne competitivă.
Problema, spune el, este ca succesul unui singur gigant industrial să nu fie confundat cu o strategie economică pentru întregul județ. „Dacia trebuie sprijinită să rămână competitivă la Mioveni. Dar administrația Argeșului are o obligație la fel de importantă: să se asigure că viitorul economic al unui județ întreg nu depinde de decizia unui board de administrație de la Paris.”
Este, probabil, una dintre cele mai importante idei ale mesajului transmis de senator: Dacia poate fi un motor al economiei Argeșului, dar nu trebuie să fie singurul motor.
Finalul mesajului lui Mihai Coteț este unul extrem de dur la adresa administrațiilor care au condus județul. În opinia sa, Argeșul nu poate invoca lipsa timpului. A avut trei decenii în care putea să își diversifice economia, să creeze infrastructură pentru investitori și să pregătească alternative pentru generațiile următoare.
„Dar dacă, după 30 de ani în care Dacia ne-a oferit timp, bani și dezvoltare, răspunsul nostru la întrebarea „Ce facem dacă Dacia reduce puternic activitatea?” este tot „Doamne ferește!”, atunci ne merităm soarta.”
Iar senatorul continuă în același registru: „Dacia ne-a dat 30 de ani să ne pregătim. Administrațiile noastre i-au consumat.”
Pentru Mihai Coteț, miza depășește cu mult disputa politică dintre partide sau administrații. Este vorba despre viitorul economic al județului și despre capacitatea Argeșului de a le oferi tinerilor motive să rămână acasă.
„Ne merităm acest eșec administrativ confirmat la vot din patru în patru ani. Și pentru eșecul acesta nu vor plăti cei care au stat 30 de ani cu mâinile în buzunare. Vom plăti noi, argeșenii și alte generații de tineri care vor pleca de aici mâncând pământul.”
Mesajul se încheie cu o nouă critică politică dură: „Pentru că nu vor vrea ca și ei să-și pună pe piept trandafirii social-democrați.”
Dincolo de confruntarea politică, mesajul senatorului Mihai Coteț readuce în prim-plan o întrebare esențială pentru economia județului: ce se întâmplă cu Argeșul dacă industria auto nu mai poate susține același nivel de activitate ca în trecut?
Răspunsul nu poate fi construit în momentul în care apare criza. Parcurile industriale, infrastructura, investitorii, reconversia profesională și noile industrii se construiesc în ani. Iar avertismentul lui Coteț este tocmai acesta: Dacia a oferit Argeșului timp. Acum, timpul trebuie transformat în strategie.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
