Senatorul Mihai Coteț cere reformă administrativă în România: „După aproape 60 de ani, România nu mai are nicio scuză”
Senatorul Mihai Coteț, vicepreședintele Senatului și președintele PNL Pitești, lansează un mesaj tranșant privind necesitatea reformării administrației publice din România. Liberalul atrage atenția că, în timp ce Republica Moldova a făcut pași concreți către comasarea voluntară a unor primării, România continuă să evite o dezbatere pe care o consideră esențială pentru viitorul comunităților locale.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! INSTITUȚIE din Argeș face ANGAJĂRI. Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS!
Coteț critică blocajul politic și susține că reforma administrativă nu trebuie transformată într-o „sperietoare electorală”, ci analizată prin prisma eficienței administrației și a investițiilor de care beneficiază cetățenii.
„Dacă Republica Moldova poate discuta pragmatic despre reforma administrativă, noi de ce o transformăm imediat într-o sperietoare electorală?”, transmite Mihai Coteț.
Senatorul atrage atenția că actuala organizare administrativ-teritorială a României are la bază o structură stabilită în urmă cu aproape șase decenii, într-un context politic și economic complet diferit de cel actual.
„Trăim încă după harta desenată de Legea nr. 2/1968 – o reformă ceaușistă concepută acum aproape 60 de ani pentru control politic și teritorial centralizat, nicidecum pentru servicii publice moderne sau eficiență economică.”
În opinia lui Mihai Coteț, problema devine evidentă în cazul localităților cu populație redusă, unde administrațiile locale întâmpină dificultăți în a susține cheltuielile de funcționare și, în același timp, să asigure investiții pentru comunitate.
„Astăzi, peste 1.500 de comune au sub 3.000 de locuitori, iar multe dintre ele depind de pomeni bugetare doar ca să-și achite salariile angajaților. Sunt administrații care consumă resurse pentru propria funcționare, în timp ce comunitățile pe care ar trebui să le dezvolte rămân fără infrastructură și fără perspective.”
Președintele PNL Pitești consideră că orice discuție despre reorganizarea administrativă este rapid asociată cu ideea dispariției satelor și comunităților locale. El respinge această interpretare și susține că obiectivul unei reforme ar trebui să fie tocmai dezvoltarea acestora.
„Și aici apare imediat sperietoarea: «Vor să desființeze satele!» Fals.”
Mihai Coteț explică faptul că existența unei comunități nu ar trebui condiționată de existența unei primării proprii, mai ales atunci când administrația nu are capacitatea financiară și administrativă de a susține investiții importante.
„Reforma administrativă nu înseamnă să desființezi comunități. Înseamnă să construiești administrații suficient de puternice încât să le poată dezvolta.”
În același timp, senatorul avertizează că adevăratul pericol pentru sate îl reprezintă lipsa investițiilor și a serviciilor publice.
„Un sat nu dispare dacă nu mai are propria primărie. Dar poate dispărea încet dacă nu are apă, canalizare, drumuri bune, școală, transport și nicio perspectivă de dezvoltare.”
În argumentația sa, Mihai Coteț indică Republica Moldova drept un exemplu de abordare diferită a reformei administrative. Potrivit acestuia, acolo comasarea voluntară este încurajată prin stimulente și investiții care să ofere comunităților motive concrete pentru a colabora.
„Exemplul Republicii Moldova arată că reforma poate fi făcută și altfel: voluntar, cu stimulente financiare și cu bani întorși către comunități prin investiții concrete. Nu iei pur și simplu o primărie de pe hartă. Oferi comunităților un motiv real să construiască împreună administrații mai eficiente și mai puternice.”
Senatorul consideră că România are nevoie de o dezbatere serioasă, dincolo de interesele electorale și de presiunile politice locale.
„Avem nevoie de maturitate și curaj politic pentru a începe această discuție și în România.”
Mihai Coteț susține că menținerea actualei structuri administrative fără o analiză profundă a eficienței sale nu mai poate fi justificată la nesfârșit.
„După aproape 60 de ani, România nu mai are nicio scuză să rămână prizoniera unui model administrativ construit în 1968 pentru o țară care nu mai există.”
În final, senatorul schimbă perspectiva asupra întregii dezbateri: miza reformei nu ar trebui să fie numărul de primării care rămân pe hartă, ci capacitatea administrațiilor de a oferi servicii și investiții oamenilor.
„Întrebarea nu ar trebui să fie câte primării păstrăm. Întrebarea este ce administrație le oferim oamenilor.”
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
