Super El Niño ar putea provoca 857.000 de decese! TOPUL țărilor amenințate de căldura extremă! Ce se întâmplă în Europa și România?
Un fenomen climatic de o intensitate neobișnuită ar putea avea consecințe dramatice la nivel mondial. Super El Niño, episodul climatic care îngrijorează comunitatea științifică, ar putea fi asociat cu aproximativ 857.000 de decese suplimentare provocate de temperaturile extreme, în intervalul iunie 2026 – martie 2027. Cercetătorii au realizat o hartă a zonelor în care populația este expusă celor mai mari riscuri, iar estimările indică India, China și Nigeria printre țările care ar putea înregistra cele mai multe victime.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Spitalul Mioveni face ANGAJĂRI! 75 de POSTURI scoase la CONCURS!
Noile calcule sunt aproape duble față de estimările prezentate în septembrie și ridică semne de alarmă în privința impactului pe care încălzirea extremă îl poate avea asupra sănătății populației.
Potrivit unei analize realizate de Climate Impact Lab, grup de cercetare asociat Universității din Chicago, temperaturile înregistrate și prognozate pentru perioada următoare ar putea provoca o creștere semnificativă a mortalității în numeroase regiuni ale lumii.
Important de precizat: cifrele reprezintă estimări statistice ale deceselor suplimentare asociate căldurii, nu un bilanț al victimelor confirmate individual de autorități.
Potrivit cercetătorilor, în perioada iunie – septembrie 2026, temperaturile extreme asociate fenomenului climatic ar fi contribuit la aproximativ 484.500 de decese suplimentare față de un scenariu cu temperaturi obișnuite.
Pentru următoarele șase luni, octombrie 2026 – martie 2027, estimările indică alte aproximativ 373.000 de decese.
Datele sunt centralizate prin intermediul unui instrument de monitorizare denumit El Niño Heat Mortality Tracker, care analizează riscurile în aproximativ 3.700 de regiuni ale lumii. Sistemul combină observațiile meteorologice cu informații despre mortalitate, condițiile climatice locale și vulnerabilitatea populației.
Scopul acestei monitorizări este identificarea comunităților în care căldura extremă poate avea cele mai grave consecințe, astfel încât autoritățile să poată lua măsuri înainte ca situația să devină critică.
India ocupă primul loc în estimările privind mortalitatea suplimentară asociată temperaturilor extreme, cu aproximativ 160.000 de decese pentru intervalul iunie 2026 – martie 2027.
China și Nigeria urmează în acest clasament, cu zeci de mii de victime estimate.
Printre țările cu cele mai ridicate valori se numără:
India – aproximativ 160.000 de decese;
China – 85.400;
Nigeria – 69.700;
Sudan – 53.200;
Indonezia – 49.500;
Brazilia – 26.700;
Republica Democrată Congo – 24.700;
Bangladesh – 18.400;
Vietnam – 18.100;
Ciad – aproximativ 17.000.
India, China și Nigeria ar putea concentra împreună peste o treime din totalul deceselor suplimentare estimate.
Situația ar putea deveni și mai dificilă în lunile următoare. Pentru intervalul octombrie 2026 – martie 2027, Nigeria ar putea înregistra aproximativ 56.000 de decese suplimentare, urmată îndeaproape de India, cu circa 55.000.
În Indonezia sunt estimate alte 29.000 de victime, iar în Brazilia aproximativ 19.000.
Riscurile sunt influențate nu doar de intensitatea temperaturilor, ci și de numărul persoanelor expuse, condițiile de locuire și accesul la servicii medicale, apă potabilă și spații răcoroase.
În septembrie, estimările privind impactul fenomenului El Niño indicau peste 450.000 de decese suplimentare. Noile calcule au ajuns la aproximativ 857.000.
Diferența este explicată prin actualizarea perioadei analizate, includerea lunii martie 2027 și, mai ales, prin introducerea datelor meteorologice reale din august și septembrie, care au indicat temperaturi mai ridicate decât cele anticipate inițial.
August 2026 a fost cea mai caldă lună august înregistrată vreodată la nivel global, în timp ce septembrie s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai călduroase luni septembrie.
Cercetătorii vor actualiza lunar estimările, pe măsură ce vor fi disponibile noi observații și prognoze.
„Ne permite să identificăm unde se confruntă oamenii cu cele mai mari riscuri și să le dăm decidenților șansa de a acționa înainte să se piardă vieți”, a declarat Michael Greenstone, cofondator al Climate Impact Lab.
Fenomenul nu se limitează la regiunile asiatice și africane. Prin modificarea circulației atmosferice la nivel planetar, El Niño poate influența temperaturile și precipitațiile în numeroase zone ale globului.
În anumite regiuni din Statele Unite, America de Sud și Europa, fenomenul poate favoriza precipitații abundente și furtuni în timpul toamnei și al iernii. În schimb, Australia, Indonezia și unele zone din sudul Asiei se pot confrunta cu perioade prelungite de secetă.
În Indonezia, incendiile de vegetație și fumul rezultat au contribuit deja la deteriorarea calității aerului, inclusiv în Singapore și Malaysia, generând riscuri suplimentare pentru sănătatea populației.
Dar ce se poate întâmpla în România?
Deocamdată, analiza Climate Impact Lab nu prezintă o estimare distinctă privind numărul deceselor care ar putea fi asociate fenomenului El Niño în țara noastră.
Efectele asupra vremii din România nu pot fi deduse direct din evoluțiile înregistrate în Asia sau Africa. Acestea depind de circulația atmosferică regională și de interacțiunea fenomenului cu alți factori climatici.
El Niño este un fenomen climatic natural caracterizat prin încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Această modificare influențează circulația atmosferică și poate produce schimbări importante ale regimului de temperaturi și precipitații la nivel mondial.
Episoadele El Niño apar, în general, la intervale de doi până la șapte ani. Cele deosebit de intense sunt cunoscute informal sub denumirea de Super El Niño.
Actualul episod este urmărit cu atenție de meteorologi, care estimează că ar putea atinge intensitatea maximă în decembrie 2026 și ar putea continua până în februarie 2027.
Îngrijorarea este amplificată de faptul că fenomenul se suprapune peste încălzirea globală. Temperaturile deja ridicate pot fi împinse și mai mult în sus, iar efectele sunt resimțite în special de persoanele vulnerabile: vârstnici, copii mici, bolnavi cronici și cei care muncesc în aer liber.
Specialiștii atrag atenția că o parte dintre decesele estimate ar putea fi prevenite prin măsuri concrete: avertizări timpurii privind valurile de căldură, acces la apă potabilă, spații publice răcoroase și protejarea persoanelor expuse temperaturilor extreme.
Miza următoarelor luni este majoră: capacitatea autorităților de a anticipa și gestiona episoadele de căldură extremă ar putea face diferența dintre un risc climatic și o adevărată criză de sănătate publică.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
