Veste istorică pentru toți șoferii! Când va fi gata, în sfârșit, întreaga Autostradă A1! Anunțul de ultimă oră!
Autostrada A1 București–Sibiu–Nădlac, una dintre cele mai importante infrastructuri rutiere ale României și parte esențială a coridorului pan-european IV, ar putea fi finalizată integral înainte de anul 2030. Aceasta este concluzia unui raport recent al Curții Europene de Conturi (CEC), care revizuiește estimările mai pesimiste formulate în 2020. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că optimismul este condiționat de îndeplinirea unor cerințe-cheie, în special pe tronsonul montan Sibiu–Pitești, cel mai dificil din punct de vedere tehnic.
CITEȘTE ȘI: Februarie sub asediul gerului: vortexul polar amenință cu temperaturi extreme! Zonele lovite puternic!
Cu o lungime totală de aproximativ 580 de kilometri, Autostrada A1 leagă Capitala de vestul țării și mai departe de rețeaua de autostrăzi din Europa Centrală și de Vest, până în Germania. Rolul său strategic este de a asigura o conexiune rapidă între Portul Constanța și vestul Europei, facilitând transportul de mărfuri și mobilitatea economică.
Potrivit Curții Europene de Conturi, „în cazul autostrăzii A1 din România, perspectivele s-au îmbunătățit”, auditorii estimând că toate tronsoanele ar putea fi date în exploatare înainte de 2030. Costurile totale ale proiectului sunt evaluate la 6,4 miliarde de euro, cu peste 10% mai mici față de estimările din 2020.
În prezent, aproximativ 480 de kilometri din cei 580 ai autostrăzii A1 sunt deja în circulație, fiind inaugurați etapizat între 2011 și 2025. Restul de aproximativ 100 de kilometri reprezintă cele mai dificile segmente:
un tronson de circa 10 kilometri între Margina (Timiș) și Holdea (Hunedoara), în vestul țării;
trei din cele cinci secțiuni ale autostrăzii Sibiu–Pitești, cu o lungime totală de 122 de kilometri, prima autostradă care traversează Carpații.
Segmentul Margina–Holdea, finanțat prin fondul de împrumuturi al PNRR, ar urma să fie finalizat cel târziu în 2027. De asemenea, secțiunea Tigveni–Curtea de Argeș este programată pentru inaugurare în vara acestui an.
Cele mai mari provocări rămân însă secțiunile montane propriu-zise: Secțiunea 2 Boița–Cornetu și Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni, unde lucrările sunt încă într-un stadiu incipient, deși contractele au fost semnate în 2022.
Potrivit lui Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, finalizarea până în 2030 a secțiunilor montane depinde de îndeplinirea a cel puțin două condiții majore.
Prima este rezolvarea blocajelor birocratice, în special obținerea acordului de mediu revizuit. „Pe ambele secțiuni, cele mai multe lucrări nu sunt autorizate încă, iar pentru asta trebuie obținut acordul de mediu revizuit”, explică Ciurea.
A doua condiție este o mobilizare exemplară a constructorilor, mai ales pe secțiunea Boița–Cornetu. Chiar și în aceste condiții, spune el, termenul 2030 rămâne dificil de atins.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) estimează totuși că secțiunile 2 și 3 ar putea fi finalizate în 2029. Purtătorul de cuvânt al instituției, Alin Șerbănescu, admite că obținerea acordului de mediu în lunile următoare este esențială pentru respectarea acestui calendar.
„Mobilizarea constructorului pe secțiunea doi va crește pe măsură ce frontul de lucru va fi extins”, susține acesta.
Toți actorii implicați – CNAIR, Ministerul Transporturilor și Asociația Pro Infrastructură – sunt de acord că acordul de mediu revizuit este elementul critic fără de care lucrările nu pot avansa semnificativ.
Deși CNAIR a obținut un acord de mediu pentru întreaga autostradă Sibiu–Pitești încă din 2018, acesta a fost emis pe baza studiului de fezabilitate. Ulterior, proiectarea detaliată a dus la modificări de traseu și devieri față de coridorul inițial.
„Orice modificare și ieșire din coridorul inițial presupune revizuirea acordului de mediu”, explică secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
Lipsa acestui acord limitează drastic fronturile de lucru, în special pe secțiunile cu un număr mare de structuri complexe – tuneluri, viaducte și poduri.
Secțiunea 2, Boița–Cornetu, cu o lungime de 31,3 kilometri, include 48 de poduri și viaducte și șapte tuneluri, unele de peste 1,5 kilometri. În prezent, sunt autorizate doar cinci viaducte și tunelul Robești, de 900 de metri.
Secțiunea 3, Cornetu–Tigveni (37,4 km), presupune realizarea a 54 de poduri și viaducte, dintre care doar 15 sunt autorizate până acum. Aici va fi construit și tunelul Poiana, cu o lungime de 1,78 kilometri, cel mai lung de pe traseul Sibiu–Pitești, folosind un utilaj TBM de mari dimensiuni, deja sosit în România.
Secțiunea 2 este realizată de asocierea turcă Mapa–Cengiz, pentru aproximativ 850 de milioane de euro (fără TVA). Stadiul actual al lucrărilor este de aproximativ 8%.
Secțiunea 3 este executată de compania italiană Webuild, cu o valoare a contractului de 1,06 miliarde de euro (fără TVA). Progresul lucrărilor este de circa 12%.
Finanțarea este asigurată din Programul Transporturi 2021–2027, completată cu fonduri de la bugetul de stat.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
