Greșeala uriașă pe care o fac toți românii! Cine îți ia de fapt averea dacă nu ai copii! Mulți habar n-au de această lege din Codul Civil!
În România, reglementările privind succesiunea sunt adesea înțelese greșit de către cetățeni, mulți având convingerea că, în absența copiilor, averea revine automat fraților sau soțului. Codul Civil stabilește însă o ierarhie riguroasă a moștenitorilor, bazată pe gradul de rudenie, care poate răsturna așteptările familiilor.
Conform legislației în vigoare, dacă o persoană decedează fără a lăsa în urmă descendenți direcți, primii chemați la moștenire sunt părinții acesteia. Atât timp cât părinții sunt în viață, aceștia au prioritate legală și pot revendica o parte considerabilă din bunuri, chiar și în situația în care defunctul are frați sau surori.
Această ierarhie este o sursă frecventă de confuzie în rândul românilor. După cum subliniază publicația redactia.ro, frații persoanei decedate devin moștenitori principali doar în cazul în care părinții nu mai sunt în viață la momentul deschiderii succesiunii. Astfel, ordinea stabilită de lege pune părinții pe o treaptă superioară față de frați în procesul de transmitere a patrimoniului.
În situația în care nu există nici părinți și nici frați, dreptul la moștenire se extinde către următoarele categorii de rude. Astfel, bunurile pot ajunge la bunici, iar dacă aceștia sunt decedați, succesiunea se deschide pentru unchi, mătuși sau veri. Legea prevede că, în ultimă instanță, dacă nu se poate identifica nicio rudă în viață care să îndeplinească criteriile legale, întreaga avere revine statului român.
Un alt aspect esențial al legislației românești vizează egalitatea între moștenitori. Codul Civil stipulează că toți copiii unei persoane au drepturi identice asupra moștenirii, indiferent dacă aceștia provin din prima căsătorie, dintr-o uniune ulterioară sau din afara căsătoriei. De asemenea, copiii adoptați beneficiază de aceleași drepturi legale ca și copiii biologici.
Cota de moștenire nu este influențată de factori subiectivi, cum ar fi relația personală cu părintele, faptul că un copil a locuit cu acesta sau că l-a îngrijit în ultimii ani de viață. Potrivit informațiilor oferite de capital.ro, criteriul unic de departajare este filiația dovedită față de defunct. Dacă un părinte lasă în urmă doi copii, indiferent dacă aceștia sunt frați buni sau frați vitregi, masa succesorală se va divide în părți egale între ei.
Sinteza regulilor de succesiune pentru copiii defunctului include următoarele puncte cheie:
În concluzie, legislația din România prioritizează ascendenții privilegiați (părinții) în fața colateralilor privilegiați (frații) atunci când persoana decedată nu a avut copii, o prevedere legală pe care mulți cetățeni o descoperă abia în momentul deschiderii procedurilor notariale.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
