Statul pe scaun e noul fumat? Ce spun specialiștii și cum îți poți proteja sănătatea atunci când lucrezi de acasă!
Orele petrecute pe scaun, fără pauze și fără mișcare, pot avea efecte serioase asupra sănătății. Expresia „statul jos este noul fumat” este însă mai degrabă o comparație menită să atragă atenția decât o echivalare medicală. Pentru cei care lucrează de acasă, problema poate fi chiar mai greu de observat.
„Statul jos e noul fumat” este una dintre cele mai răspândite expresii din ultimul deceniu atunci când vine vorba despre sedentarism și sănătatea la locul de muncă. Formula este puternică și ușor de reținut, însă realitatea științifică este ceva mai nuanțată.
Cercetările au arătat că perioadele lungi petrecute pe scaun sunt asociate cu un risc mai mare de probleme cardiovasculare și metabolice, dar și cu afecțiuni musculo-scheletale. Durerile de spate și de gât, tensiunea musculară și disconfortul la nivelul membrelor inferioare sunt printre problemele întâlnite frecvent în cazul persoanelor care stau ore întregi în aceeași poziție.
Asta nu înseamnă însă că statul pe scaun este „la fel de periculos ca fumatul”. Comparația a fost preluată și amplificată în spațiul public, deși mecanismele de risc sunt diferite.
Problema reală nu este doar cât stai jos, ci și cât timp stai nemișcat fără întrerupere.
Munca de acasă vine cu un avantaj important: flexibilitatea. Dar aceeași flexibilitate poate deveni o capcană atunci când programul nu este organizat corect.
La birou, există numeroase momente în care angajatul se ridică involuntar de pe scaun: merge la o ședință, la imprimantă, la colegi sau până la bucătărie. Chiar și drumul până la serviciu poate presupune mers pe jos sau urcatul unor scări.
În schimb, în telemuncă, toate aceste momente pot dispărea.
Laptopul este la câțiva pași, cafeaua poate fi lângă birou, iar întâlnirile se desfășoară online. Astfel, o persoană poate ajunge să stea ore întregi aproape fără să-și dea seama.
Un alt risc îl reprezintă mobilierul improvizat. Scaunul din bucătărie, canapeaua sau un fotoliu pot fi suficiente pentru câteva zeci de minute, dar nu sunt neapărat potrivite pentru opt ore de muncă.
La toate acestea se adaugă lipsa pauzelor „sociale”. La birou, o discuție cu un coleg sau o cafea pot întrerupe natural perioadele lungi de stat. Acasă, concentrarea în fața calculatorului poate continua ore întregi.
Vestea bună este că nu trebuie să renunți la munca de birou și nici să elimini complet statul jos.
Mișcarea trebuie introdusă în program în mod conștient.
O soluție simplă este să te ridici periodic de la birou și să faci câțiva pași, să te întinzi sau să schimbi poziția. Pauzele scurte și frecvente sunt mai ușor de introdus în rutina zilnică decât perioadele rare de activitate fizică intensă.
Un cronometru sau o alarmă setată la aproximativ o oră poate fi suficientă pentru a-ți aminti că trebuie să te ridici.
Contează și scaunul pe care lucrezi. Un scaun destinat utilizării prelungite, cu suport lombar și posibilități de reglare, poate contribui la reducerea tensiunii acumulate în timpul zilei.
La fel de importantă este poziționarea monitorului. Un ecran prea jos sau prea sus poate obliga gâtul să stea într-o poziție incorectă ore întregi. Tastatura și mouse-ul trebuie, de asemenea, poziționate astfel încât brațele și umerii să nu rămână permanent tensionați.
O altă regulă importantă este variația.
Chiar și cea mai corectă poziție de lucru devine problematică atunci când este menținută ore întregi fără schimbare. Dacă ai posibilitatea, alternează perioadele de lucru la birou cu momente în care te ridici.
Un birou reglabil pe înălțime poate fi util pentru perioade scurte de lucru în picioare. Nu este însă nevoie ca întreaga zi de lucru să fie petrecută astfel.
Ideea principală este simplă: nu aceeași poziție trebuie menținută ore în șir.
O zi de lucru bine organizată poate fi împărțită în intervale de aproximativ 40-50 de minute de concentrare, urmate de scurte momente de mișcare.
Nu este nevoie ca pauza să însemne un antrenament.
Poate fi suficient să te ridici, să mergi până în altă cameră, să iei un pahar cu apă, să faci câteva întinderi sau să stai câteva minute în picioare.
Important este ca aceste pauze să devină un obicei.
Pentru persoanele care se lasă absorbite de muncă și uită complet de timp, o alarmă periodică poate face diferența.
Un detaliu mai puțin discutat este rolul interacțiunii sociale.
La birou, conversațiile spontane creează în mod natural mici întreruperi ale perioadelor de sedentarism. În telemuncă, aceste momente dispar.
O soluție poate fi programarea unor scurte pauze comune cu colegii, atunci când programul permite. Chiar și o discuție scurtă care te determină să te ridici de la birou poate întrerupe o perioadă lungă de imobilitate.
Nu, nu în sens literal.
Fumatul și sedentarismul au mecanisme și niveluri de risc diferite, iar comparația poate fi înșelătoare.
Mesajul important este însă unul pe care specialiștii îl susțin: statul prelungit și lipsa mișcării nu trebuie ignorate.
Pentru cei care lucrează de acasă, soluția nu este panica, ci organizarea.
Mai multe pauze, mai multă mișcare, o postură corectă, un echipament adecvat și alternarea pozițiilor pot reduce o parte importantă dintre problemele asociate muncii sedentare.
În definitiv, nu trebuie să alegi între scaun și sănătate. Trebuie doar să nu lași scaunul să devină locul în care îți petreci întreaga zi fără să te ridici.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
