ULTIMĂ ORĂ! NOUA LEGE a salarizării schimbă regulile: cine CÂȘTIGĂ și cine PIERDE?
Noua variantă a Legii salarizării vine cu schimbări importante pentru bugetari. Valoarea de referință scade de la 4.100 la 4.000 de lei, ceea ce înseamnă că, pentru majoritatea funcțiilor, salariile din noua grilă ar fi mai mici decât cele prevăzute în proiectul prezentat în luna iulie. Există însă o prevedere care îi protejează pe angajații aflați deja în sistem de o eventuală diminuare a veniturilor. În același timp, anumite categorii – diplomați, cadre medicale, profesori, angajați din Cultură și unele categorii din Justiție – obțin câștiguri reale.
Potrivit proiectului obținut de Profit.ro, valoarea de referință utilizată pentru calcularea salariilor scade cu 100 de lei, de la 4.100 la 4.000 de lei. Reducerea echivalează cu aproximativ 2,44% pentru toate funcțiile ale căror coeficienți au rămas neschimbați.
Pentru cea mai mare parte a bugetarilor, acest lucru înseamnă că salariile prevăzute în noua grilă sunt mai mici decât cele din proiectul de salarizare prezentat în 16 iulie.
Există însă o prevedere esențială: angajații aflați deja în sistem nu ar urma să piardă bani la salariul aflat în plată. Diferența dintre venitul avut și salariul rezultat din noua grilă ar urma să fie acordată sub forma unei „diferențe salariale tranzitorii”.
Practic, noua grilă poate coborî, dar venitul celor aflați deja în sistem ar urma să fie protejat. Măsura limitează astfel, în practică, efectul reducerii valorii de referință asupra salariilor actuale.
Cele mai importante creșteri apar în cazul unor funcții diplomatice de execuție din centrala Ministerului Afacerilor Externe.
Salariul de bază brut al unui ambasador crește de la aproximativ 17.211 lei la 20.000 de lei, adică o majorare de 16,2%.
Pentru un secretar I sau consul, salariul urcă de la 11.480 la 13.480 de lei, în timp ce un secretar II sau viceconsul ajunge de la aproximativ 9.803 la 12.080 de lei.
Și celelalte funcții diplomatice beneficiază de majorări importante: salariul unui secretar III crește cu aproape 20%, iar cel al unui atașat diplomatic cu aproximativ 14,5%.
Nu toți angajații MAE sunt însă avantajați. Pentru mai multe funcții de conducere, coeficienții au rămas neschimbați, astfel că salariile din grilă scad cu aproximativ 2,44%.
Și personalul trimis în străinătate primește unele avantaje. Indemnizația pentru copil este calculată diferit, iar indemnizația pentru stagiile în străinătate mai lungi de 90 de zile crește de la 800 la 1.000 de lei.
În cazul personalului medical, câștigurile importante apar mai ales la sporuri și plata gărzilor, nu neapărat la salariul de bază.
Noua variantă a proiectului vine după protestele angajaților din sănătate față de forma precedentă.
Sporul pentru activitatea desfășurată în weekend și în zilele de sărbătoare legală, în cadrul programului normal, crește de la 30% la 40%.
În cazul gărzilor de urgență efectuate în weekend și de sărbători, sporul urcă de la 20% la 30%.
Și sporurile pentru condiții periculoase sunt majorate. Plafonul pentru condiții deosebit de periculoase ajunge de la 50% la 55%, iar pentru al doilea nivel de risc limita maximă crește de la 30% la 50%.
Totodată, pentru anumite activități periculoase, sporul poate ajunge până la 30%.
O altă modificare importantă este eliminarea limitelor care condiționau acordarea sporurilor mari de anumite procente din personalul unei unități.
Spitalele vor putea acorda, de asemenea, un spor de până la 30% pentru activități excepționale, în cazul unităților care obțin venituri proprii suplimentare.
La salariul de bază apar majorări pentru farmaciștii primari și pentru mai multe categorii de psihologi, biologi, biochimiști, chimiști, fizicieni, logopezi și asistenți sociali.
Există însă și o categorie care pierde: medicii rezidenți din anii IV și V au un salariu din grilă cu aproximativ 4,5% mai mic decât în proiectul din iulie, cu menținerea venitului actual.
Și în Educație apar modificări.
Dacă proiectul din iulie prevedea o indemnizație de dirigenție de 10% din valoarea de referință, noua variantă introduce trei niveluri, ceea ce poate avantaja profesorii care au clase cu un număr mai mare de elevi.
Consilierii școlari din centrele județene de resurse și asistență educațională ar putea primi o indemnizație de până la 5% din salariul de bază.
În universități, tutorii de an vor putea primi până la 10% din valoarea de referință, respectiv până la 400 de lei brut.
De asemenea, anumite categorii de conferențiari și lectori universitari cu vechime între trei și 15 ani beneficiază de creșteri reale ale salariilor din grilă, de aproximativ 2-4%.
Profesorii care beneficiază deja de gradație de merit primesc o protecție suplimentară: aceasta va fi transformată în premiu de performanță și păstrată la valoarea din noiembrie 2026 până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată.
În sectorul Culturii, unele funcții de conducere din bibliotecile și muzeele naționale sau de importanță deosebită beneficiază de coeficienți mai mari.
Creșterile ajung în multe cazuri la aproximativ 8,4%, iar pentru unele funcții de șef serviciu pot depăși 12%.
Personalul de sală, supraveghere și control al biletelor ar urma să beneficieze de o creștere de aproximativ 6,9%.
În Justiție, câștigurile sunt mai restrânse. Unele categorii de profesori din cadrul Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri primesc majorări de aproximativ 3-4%, în timp ce referenții asistenți de la Registrul Comerțului beneficiază de o creștere de aproximativ 5,5%.
Pentru cea mai mare parte a angajaților din Apărare, ordine publică, administrație, autorități publice, personal contractual și pentru demnitari, coeficienții nu au fost majorați.
În aceste cazuri, salariile rezultate din noua grilă sunt cu aproximativ 2,44% mai mici decât cele prevăzute în proiectul din iulie.
În anumite domenii, reducerile sunt și mai mari. Pentru cercetătorii științifici gradul II, salariul din grilă scade cu aproximativ 18,5%, iar pentru unele funcții de conducere din cercetare reducerea ajunge la circa 15%.
Și unii directori și inspectori școlari apar cu salarii mai mici, în unele cazuri cu aproximativ 4%.
În plus, acordarea premiilor de performanță pentru personalul din afara Educației este amânată din 2028 până în 2029.
Astfel, noua Lege a salarizării produce un tablou cu două viteze: pentru cei mai mulți bugetari, noua grilă arată mai prost decât proiectul anterior, dar salariile aflate deja în plată ar urma să fie protejate. În schimb, anumite categorii, în special diplomații și angajații din sănătate, dar și unele segmente din Educație, Cultură și Justiție, obțin câștiguri concrete.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
