
ULTIMĂ ORĂ! Numele SURPRIZĂ pentru funcția de PREMIER! Cine ar putea CONDUCE viitorul Guvern al României?
România ar putea avea un nou premier și un Guvern cu puteri depline până la sfârșitul lunii august, după mai bine de trei luni în care Executivul condus de Ilie Bolojan funcționează în regim interimar. Politologul Cristian Pîrvulescu estimează că blocajul politic ar putea fi depășit în următoarele săptămâni, iar negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare ar putea intra în linie dreaptă.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! INSTITUȚIE din Argeș face ANGAJĂRI. Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS!
Una dintre variantele luate în calcul este formarea unui Guvern cu o componentă tehnocrată puternică, în condițiile în care partidele trebuie să găsească rapid o formulă care să poată obține sprijinul Parlamentului.
Cristian Pîrvulescu consideră că România nu poate rămâne pentru o perioadă nedeterminată în actuala formulă de interimat. În opinia sa, posibilitatea alegerilor anticipate reprezintă deja un factor de presiune asupra partidelor parlamentare.
„Cu siguranță va fi un guvern numit în săptămânile următoare. Termenul de 60 de zile s-a epuizat. De acum încolo alegerile anticipate pot să existe”, a declarat politologul, potrivit Ziare.com.
Pîrvulescu susține că partidele au motive serioase să evite un scrutin parlamentar anticipat, iar acest lucru ar putea accelera negocierile pentru instalarea unui nou Executiv.
„Toate persoanele raționale vor reacționa rațional la acest levier implicit pe care președintele îl va folosi”, a explicat acesta, subliniind că inclusiv UDMR nu ar avea interesul unor alegeri anticipate.
Politologul estimează că o soluție ar putea fi găsită înainte de 31 august.
Prelungirea crizei politice nu afectează doar imaginea și stabilitatea instituțiilor, ci și capacitatea Guvernului de a lua decizii importante pentru economie și finanțele publice.
Un Executiv cu puteri depline este necesar inclusiv pentru rectificarea bugetară și pregătirea bugetului de stat pentru anul 2027.
„Era mai bine să vină mai devreme pentru a da un spațiu de manevră Guvernului la Bruxelles, dar acest Guvern este cel care discută tot”, a mai afirmat Cristian Pîrvulescu.
În același timp, politologul avertizează că actuala criză politică lasă deja urme asupra mai multor instituții ale statului.
„Acest Guvern nu va continua la infinit. Vom avea un nou Guvern, vom ieși din această criză, dar cu toate instituțiile afectate, inclusiv Curtea Constituțională”, a spus acesta.
În ceea ce privește numele vehiculate pentru funcția de prim-ministru, Alexandru Nazare este indicat de Cristian Pîrvulescu drept unul dintre cei mai bine poziționați.
„Eu sunt dintre cei care cred că cel mai bine poziționat pentru funcția de premier este Alexandru Nazare”, a declarat politologul.
O eventuală nominalizare a lui Nazare nu ar fi însă lipsită de controverse. Potrivit lui Pîrvulescu, există inclusiv contestări venite din interiorul PNL.
În paralel, în discuțiile politice ar fi apărut și alte nume din zona tehnocrată, printre care rectorul Remus Pricopie.
„Este și cel mai puternic contestat, culmea, dinspre PNL. Dar nu știm dacă aceste contestări sunt reale sau doar vizează să-i întărească poziția. Se discută despre tot felul de tehnicieni, inclusiv despre domnul rector Remus Pricopie”, a mai spus Pîrvulescu.
Una dintre cele mai interesante ipoteze este formarea unui Executiv cu o componentă tehnocrată mult mai consistentă decât în ultimii ani.
Cristian Pîrvulescu anticipează chiar posibilitatea unui Cabinet care să fie „cel mai tehnic Guvern de la Cioloș încoace”.
Politologul propune inclusiv o formulă în care liderii partidelor care susțin majoritatea să primească funcții de miniștri de stat fără portofoliu, astfel încât să existe o legătură politică directă între Guvern și formațiunile parlamentare.
„Formula mea favorită în situații de genul, dar ei au renunțat la ea de vreo douăzeci și ceva de ani, este cu ministru de stat fără portofoliu. Pentru că ministrul de stat fără portofoliu șef de partid garantează loialitatea partidului și susținerea”, a explicat acesta.
O asemenea construcție ar putea aduce în prim-plan lideri precum Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor sau Dominic Fritz, însă Pîrvulescu consideră puțin probabil ca aceștia să accepte un astfel de rol.
Un Cabinet format exclusiv sau aproape exclusiv din tehnocrați ar putea avea însă o vulnerabilitate majoră: lipsa unei susțineri politice solide după votul de învestitură.
„Un guvern în care măcar vicepreședinți sau prim-vicepreședinți de partid nu sunt prezenți va fi un guvern, din punct de vedere politic, slab, pentru că după ce se termină votul de învestitură va începe negocierea permanentă și va fi foarte ușor de basculat”, a avertizat politologul.
Cu alte cuvinte, problema nu ar fi doar formarea Guvernului, ci și menținerea lui în funcție.
În ecuația parlamentară ar putea conta și gruparea asociată lui Victor Ponta, despre care Cristian Pîrvulescu spune că ar putea juca rolul unui „partid balama”.
„Gruparea aceea are rolul unui partid balama, nu știu dacă va intra, însă, în Guvern”, a afirmat politologul.
Într-un Parlament fragmentat, fiecare grup de parlamentari poate deveni decisiv pentru obținerea majorității necesare învestirii și, ulterior, pentru susținerea Executivului la voturile importante.
România intră, astfel, într-o perioadă decisivă. Partidele trebuie să găsească o formulă care să permită ieșirea din interimat, să ofere stabilitate politică și să asigure Guvernului capacitatea de a lua decizii majore.
Până la sfârșitul lunii august ar putea fi cunoscut atât noul premier, cât și formula noului Cabinet. Iar dacă scenariul anticipat de Cristian Pîrvulescu se confirmă, România ar putea avea parte de unul dintre cele mai tehnocrate Guverne din ultimul deceniu.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
