ULTIMĂ ORĂ! Nicușor Dan pregătește MUTAREA SURPRIZĂ pentru Palatul Victoria! Cine este Luca Niculescu, FAVORITUL pentru funcția de PREMIER!
Numele lui Luca Niculescu a intrat puternic în cărțile pentru funcția de prim-ministru. Fost jurnalist, timp de șase ani ambasador al României în Franța și, în prezent, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator al procesului de aderare la OCDE, Niculescu are un profil atipic pentru Palatul Victoria. Nu este membru de partid și nu are experiență în politica internă, însă cunoaște din interior administrația și unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale României.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Spitalul Județean de Urgență Pitești ANGAJEAZĂ! Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS?
În contextul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern, Luca Niculescu este unul dintre numele vehiculate pentru funcția de premier tehnocrat. Președintele Nicușor Dan ar analiza mai multe variante, însă, înaintea unei eventuale desemnări, marea problemă rămâne aceeași: existența unei majorități parlamentare care să poată susține viitorul Executiv.
Profilul lui Niculescu este însă diferit de cel al politicienilor care au ocupat în ultimii ani funcția de premier.
Nu vine dintr-un partid, nu are în spate o carieră parlamentară și nu a ocupat funcții de conducere într-o formațiune politică. În schimb, are peste două decenii de experiență în jurnalism, șase ani petrecuți la conducerea Ambasadei României la Paris și o experiență consistentă în administrația centrală.
Luca Niculescu are 55 de ani și s-a născut la București, pe 25 aprilie 1971. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, în 1995, iar ulterior a urmat un master în Jurnalism European la Strasbourg.
Cariera sa în presă a început încă din perioada studenției. În 1992 a ajuns la Radio Delta, post care avea să devină ulterior RFI România. A trecut prin toate etapele meseriei, de la reporter și redactor până la realizator de emisiuni, iar în anul 2000 a devenit redactor-șef al RFI România.
A devenit una dintre vocile cunoscute ale jurnalismului de politică externă din România. A realizat emisiuni la Money Channel și TVR, iar ulterior, la Digi24, a moderat emisiunile „Imparțial” și „Pașaport diplomatic”.
În paralel, a colaborat cu importante instituții media franceze, printre care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération.
În 2010, activitatea sa jurnalistică a fost recompensată cu distincția „Jurnalistul European al Anului”, acordată de Institutul European din România.
Marea schimbare din cariera sa s-a produs la sfârșitul anului 2015. Atunci, Klaus Iohannis l-a nominalizat pentru funcția de ambasador al României în Franța.
Niculescu a preluat postul în 2016 și a rămas la Paris până în 2022. În această perioadă a fost acreditat și în Monaco și Andorra și a reprezentat România în relația cu organizații internaționale importante, inclusiv OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei.
Între 2019 și 2022 a ocupat și funcția de președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța.
Mandatul de la Paris i-a consolidat relațiile diplomatice și i-a oferit o perspectivă directă asupra mecanismelor politice și economice europene.
În 2017, în contextul alegerilor prezidențiale din Franța și al ascensiunii lui Emmanuel Macron, Niculescu sintetiza confruntarea politică europeană printr-o formulă care avea să-i definească viziunea:
„Alegerea se face între izolare și deschidere.”
Tot el explica, într-un interviu, că diplomația și jurnalismul au un punct comun esențial: contactul direct cu oamenii.
„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact”, spunea Niculescu.
Pentru un diplomat, însă, nu este suficient să știe să vorbească. Trebuie să știe și când să tacă.
După încheierea mandatului de la Paris, în 2022, Luca Niculescu s-a întors în administrația centrală.
A fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Este unul dintre cele mai complexe procese administrative prin care trece România.
Aderarea la OCDE nu înseamnă doar negocieri diplomatice. România trebuie să îndeplinească standarde și să treacă evaluări în domenii extrem de diverse: administrație publică, fiscalitate, investiții, mediu, sănătate, agricultură, guvernanță corporativă și politici economice.
Cu alte cuvinte, proiectul îl obligă pe coordonator să lucreze cu numeroase ministere și instituții ale statului și să urmărească reforme care vizează direct modul în care funcționează administrația românească.
În mai 2026, Niculescu anunța că România închisese 24 dintre cele 25 de comitete necesare în procesul de aderare și se afla pe primul loc între cele opt state care au început procese de aderare în 2022 și 2023.
Este și unul dintre motivele pentru care profilul său este considerat interesant pentru funcția de premier: Niculescu a avut ocazia să vadă, din interior, unde se blochează administrația românească și ce reforme sunt necesare pentru apropierea de standardele economiilor dezvoltate.
Una dintre afirmațiile sale recente spune multe despre felul în care privește aparatul de stat.
„În ciuda provocărilor politice, există oameni în administrația publică care își fac treaba”, afirma Niculescu.
Mesajul este unul important într-un moment în care administrația românească este criticată frecvent pentru birocrație, ineficiență și lipsa reformelor.
În septembrie 2025, când vorbea despre obiectivul aderării la OCDE, Niculescu spunea că este „condamnat să fiu optimist” și explica faptul că România trebuie prezentată partenerilor externi ca un stat funcțional, orientat spre viitor și capabil să respecte standardele economiilor dezvoltate.
Pentru el, aderarea la OCDE înseamnă mai mult decât obținerea unui statut internațional.
Într-o explicație simplificată, Niculescu a comparat beneficiile marilor organizații internaționale: dacă NATO înseamnă în primul rând securitate, iar Uniunea Europeană prosperitate, OCDE ar trebui să aducă României credibilitate și reputație economică, elemente care pot contribui la atragerea unor investiții mai bune.
Un alt avantaj al profilului său îl reprezintă relațiile construite în timpul mandatului diplomatic.
În 2023, Luca Niculescu a primit Legiunea de Onoare în grad de Comandor, una dintre cele mai importante distincții acordate de Franța. A primit, de asemenea, Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor și Crucea Regală a României.
Numele său a mai fost luat în calcul pentru o poziție de rang înalt în Guvern.
În iunie 2026, premierul desemnat Eugen Tomac l-a inclus în echipa sa drept propunere pentru Ministerul Afacerilor Externe. Cabinetul Tomac nu a ajuns însă să preia guvernarea.
Aici este marea necunoscută.
Pe hârtie, Niculescu are un profil care se potrivește ideii de premier tehnocrat: experiență internațională, administrație, diplomație, relații externe și implicare directă într-un proiect strategic pentru România.
Pe de altă parte, nu are experiență în politica internă și nu dispune de o structură politică proprie. Iar pentru Palatul Victoria nu este suficient un CV solid.
Un premier desemnat trebuie să poată construi și menține o majoritate parlamentară.
Astfel, dacă Luca Niculescu va ajunge sau nu la Palatul Victoria nu va depinde doar de experiența sa profesională, ci și de capacitatea partidelor de a susține un Executiv condus de un tehnocrat fără carnet de partid.
Pentru Niculescu, miza ar fi uriașă: de la omul care negociază și coordonează aderarea României la OCDE ar putea ajunge omul care trebuie să aplice, din interiorul Guvernului, reformele pe care România le-a promis.
Iar pentru România, alegerea unui premier fără apartenență politică ar reprezenta, la rândul ei, un semnal puternic despre direcția în care se încearcă ieșirea din actualul blocaj politic.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
