A10 Sebeș–Turda se rupe din nou. O jumătate de kilometru de autostradă, afectată de instabilitatea terenului!
Problemele de pe Autostrada A10 Sebeș–Turda au revenit în forță la kilometrul 66, pentru al treilea an consecutiv. Carosabilul s-a rupt, taluzul s-a prăbușit, iar elemente ale sistemului de armare au rămas expuse după ce terenul a început din nou să se deplaseze.
CITEȘTE ȘI: BREAKING! A apărut LISTA RADARELOR FIXE din TOATĂ ROMÂNIA! Toți șoferii trebuie să știe unde sunt AMPLASATE!
Imaginile surprinse sâmbătă, 5 septembrie 2026, arată amploarea degradărilor de pe acest sector. Aproximativ 500 de metri de autostradă, între km 65+900 și km 66+400, sunt afectați pe Calea 1.
Circulația este restricționată încă de la sfârșitul lunii mai. Din cele trei benzi disponibile în zonă, traficul se desfășoară pe o singură bandă, cu limitare de viteză.
Problema nu mai este una care poate fi pusă doar pe seama asfaltului deteriorat. Terenul de sub autostradă este instabil, iar fiecare nou episod de deplasare produce alte avarii.
Situația de la kilometrul 66 a ajuns și în atenția autorităților județene. DRDP Cluj a sesizat Instituția Prefectului, iar Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a aprobat nota de constatare a pagubelor provocate de instabilitatea terenului și măsurile necesare pentru evaluarea tehnică și gestionarea sectorului afectat.
DRDP Cluj confirmă că fenomenul nu este unul apărut în această vară. Zona este cunoscută ca fiind instabilă de mai mult timp, iar degradările s-au produs succesiv.
Au fost făcute intervenții pentru repararea carosabilului și punerea în siguranță a zonei, însă terenul nu a fost stabilizat definitiv.
Iar acest lucru se vede cel mai bine din cronologia ultimilor trei ani.
În vara anului 2023, carosabilul a cedat în aceeași zonă. Constructorul tronsonului, PORR Construct, a revenit pentru lucrări de consolidare a taluzului și refacerea sistemului rutier.
Intervenția a fost necesară deși sectorul era deja deschis circulației din 2018 și nu se mai afla în perioada de garanție.
Problema părea atunci rezolvată.
Nu a fost.
În toamna anului 2024, au apărut noi degradări în zona kilometrului 66.
Circulația a fost din nou restricționată, iar sectorul a intrat iar în atenția administratorului drumului.
Fenomenul de instabilitate continua, însă.
În primăvara acestui an, după evoluția fenomenului, DRDP Cluj a finalizat o expertiză tehnică și un studiu geotehnic.
Din 28 mai 2026, au fost instituite restricții pe banda 1 și pe banda destinată vehiculelor lente. Practic, traficul a fost concentrat pe o singură bandă.
Apoi, la începutul lunii iulie, situația s-a agravat.
Prima bandă a fost distrusă în zona surpării, ruptura s-a extins către banda a doua, iar taluzul a cedat pe o lungime de peste 50 de metri. Odată cu terenul au fost afectate și elementele de protecție de la marginea autostrăzii.
Pe 7 iulie, DRDP Cluj a început, prin Secția Producție, lucrările necesare pentru punerea în siguranță a sectorului.
Două luni mai târziu, imaginile din 5 septembrie arată însă că zona rămâne grav afectată.
Cazul de la kilometrul 66 ridică o întrebare simplă: de ce revine problema, de fiecare dată după intervenții?
În 2023 s-a lucrat la taluz și la sistemul rutier. În 2024 au apărut din nou degradări. În 2026 au fost realizate o expertiză tehnică și un studiu geotehnic, iar terenul a cedat din nou în luna iulie.
Asta arată că problema nu poate fi rezolvată doar prin repararea asfaltului.
Dacă terenul continuă să se deplaseze, orice reparație a carosabilului riscă să fie doar temporară.
De altfel, amploarea fenomenului este greu de ignorat: aproximativ 500 de metri de autostradă sunt afectați, iar două dintre cele trei benzi sunt în continuare indisponibile pe sectorul respectiv.
Una dintre cele mai importante întrebări este legată de momentul în care a fost identificată necesitatea unei intervenții de amploare.
Înainte de cedarea din iulie, fenomenul era deja cunoscut. Circulația fusese restricționată încă din mai, iar expertiza tehnică și studiul geotehnic erau finalizate.
Cu toate acestea, între identificarea problemei și execuția unei soluții definitive există mai multe etape tehnice și administrative.
Următorul pas este acum elaborarea proiectului tehnic, pe baza căruia să poată fi realizată consolidarea propriu-zisă.
Până atunci, autoritățile se concentrează pe punerea în siguranță a sectorului și menținerea traficului în condiții cât mai sigure.
Sectorul A10 unde se află kilometrul 66 a fost deschis circulației în 2018.
La doar opt ani de la inaugurare, aproximativ jumătate de kilometru de autostradă este afectat de un fenomen de instabilitate care a necesitat intervenții succesive.
În 2023 a cedat carosabilul.
În 2024 au revenit degradările.
În mai 2026 au fost introduse noi restricții.
În iulie, terenul a cedat din nou, iar avaria s-a extins.
În septembrie, două dintre cele trei benzi rămân afectate, iar cazul a ajuns inclusiv în atenția Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
Istoricul intervențiilor ridică și problema soluțiilor aplicate după primele cedări.
Dacă terenul pe care este construită autostrada continuă să se deplaseze, refacerea asfaltului sau a terasamentului nu poate elimina cauza fenomenului.
De aceea, viitoarea soluție de consolidare trebuie să țină cont de comportamentul întregului corp al autostrăzii pe cei aproximativ 500 de metri afectați.
În acest caz, cheia nu este doar cum se repară autostrada, ci mai ales de ce se mișcă terenul de sub ea.
Problemele de la kilometrul 66 readuc în discuție și calitatea investigațiilor și studiilor geotehnice realizate înaintea construirii marilor proiecte de infrastructură.
Directorul ADURO, Cezar Șerban, a atras atenția asupra efectelor pe care proiectarea subfinanțată și studiile geotehnice insuficiente le pot avea ulterior asupra execuției și exploatării infrastructurii.
La rândul său, Cristian Erbașu a vorbit despre riscul ca infrastructura să nu atingă durata de viață proiectată atunci când, în procesul de construire, sunt acceptate compromisuri.
În cazul A10, însă, concluziile trebuie să vină din documentația tehnică.
Expertiza și studiul geotehnic realizate în 2026 ar trebui să ofere răspunsuri clare la câteva întrebări esențiale:
Până la răspunsurile acestor întrebări, șoferii care tranzitează A10 trebuie să circule pe un sector în care două dintre cele trei benzi sunt afectate de instabilitatea terenului.
Iar cazul kilometrului 66 devine, de la an la an, un exemplu tot mai greu de ignorat despre cât de costisitoare pot deveni problemele de infrastructură atunci când o cauză profundă nu este rezolvată definitiv.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
