ADMITEREA la liceu 2027, sub semnul întrebărilor! REGULI CONTROVERSATE: Fără camere video obligatorii, fără anonimizarea lucrărilor! Ce CANDIDAȚI sunt FAVORIZAȚI?
Admiterea la liceu se pregătește să intre într-o nouă etapă din 2027, însă proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Educației ridică deja serioase semne de întrebare privind corectitudinea și transparența examenului. Potrivit analizei Edupedu.ro asupra proiectului de metodologie, liceele care vor organiza propriul concurs de admitere ar putea ajunge să controleze aproape întregul proces: stabilesc regulile concursului, desemnează comisiile, organizează examenul, corectează lucrările, calculează media și soluționează contestațiile.
Mai mult, proiectul nu prevede, în forma actuală, o serie de filtre anti-fraudă care există la alte probe de admitere.
Liceele își pot stabili singure cât cântărește propriul examen
Începând cu anul școlar 2027-2028, liceele vor putea organiza, pentru până la jumătate dintre locurile disponibile, un concurs propriu de admitere, după Evaluarea Națională.
Conform proiectului aflat în consultare publică, fiecare liceu își stabilește disciplinele de concurs, procedura de organizare, criteriile de admitere, modul de calcul al mediei și criteriile de departajare. Unul dintre cele mai sensibile aspecte este ponderea acordată propriului concurs.
Metodologia nu stabilește o limită minimă sau maximă, ceea ce înseamnă că, teoretic, un liceu ar putea acorda concursului propriu o pondere de 80% sau chiar 90% în media finală. Într-un asemenea scenariu, rezultatul de la Evaluarea Națională, obținut printr-un examen organizat și corectat în afara liceului, ar ajunge să aibă o importanță mult mai mică.
Cine corectează lucrările? Profesorii liceului
Potrivit proiectului, comisia de admitere este condusă de directorul sau directorul adjunct al liceului, iar corectarea este realizată de cadre didactice desemnate de unitatea de învățământ organizatoare.
Și aici apare una dintre principalele probleme semnalate în analiza Edupedu.ro: proiectul nu introduce o interdicție clară privind participarea în comisii a profesorilor care au rude sau afini printre candidați. O astfel de interdicție există, în schimb, pentru proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru clasele bilingve.
Diferența este importantă: în cazul concursului suplimentar de admitere, o asemenea garanție nu apare în articolele dedicate organizării examenului.
Fără camere video obligatorii în sălile de examen
O altă vulnerabilitate este lipsa unei obligații explicite de supraveghere video și audio. La probele de aptitudini, proiectul prevede existența unor camere funcționale de supraveghere video și audio în sălile de examen. Pentru concursul suplimentar de admitere, o asemenea obligație nu este prevăzută.
În aceste condiții, examenul ar putea fi supravegheat de profesori, însă aceștia nu sunt obligați, potrivit textului analizat, să provină dintr-o altă unitate de învățământ. Mai mult, proiectul permite situații în care supraveghetorii să fie foști profesori sau diriginți ai elevilor care susțin examenul.
Contestațiile, tot în interiorul liceului
O altă întrebare importantă privește contestațiile. Pentru proba de limbă modernă, metodologia prevede că lucrările contestate sunt evaluate de cadre didactice diferite de cele care au făcut evaluarea inițială.
În cazul concursului suplimentar de admitere, proiectul nu precizează că profesorii care soluționează contestațiile trebuie să fie alții decât cei care au corectat inițial lucrările.
Contestațiile sunt depuse și soluționate în aceeași zi, în aceeași unitate de învățământ. Astfel, una dintre principalele garanții ale unui examen național – separarea între evaluarea inițială și reevaluare – nu este prevăzută explicit pentru noul concurs de admitere.
Lucrările nu sunt prevăzute ca fiind anonimizate
Un alt element care atrage atenția este faptul că proiectul nu menționează anonimizarea lucrărilor scrise înainte de corectare. Problema este cu atât mai importantă în cazul probelor care presupun răspunsuri deschise, unde evaluarea poate implica un anumit grad de interpretare.
Subiectul va fi unic la nivel național și elaborat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, ceea ce reprezintă o garanție pentru uniformitatea probei. Însă un subiect unic nu rezolvă problema corectării: aceeași lucrare poate fi evaluată diferit, iar în lipsa anonimizării și a unei evaluări externe, controlul asupra procesului rămâne în interiorul liceului.
Șase etape, concentrate în aceeași instituție
Imaginea de ansamblu este cea care ridică cele mai mari semne de întrebare. Potrivit analizei, aceeași instituție poate ajunge să stabilească regulile, să decidă ponderea concursului în media finală, să conducă examenul, să desemneze corectorii, să asigure supravegherea, să verifice calculul mediei și să soluționeze contestațiile.
Cu alte cuvinte, liceul care selectează candidații ar putea controla, în mare parte, și mecanismul prin care aceștia sunt selectați. Proiectul prevede existența unei Comisii Naționale de Admitere, care poate controla activitatea comisiilor, însă nu sunt detaliate instrumente concrete precum verificări prin sondaj ale lucrărilor corectate sau accesul efectiv la procesul de evaluare din licee.
De ce este important pentru elevii care intră în clasa a VIII-a
Noul sistem ar urma să se aplice, conform analizei Edupedu.ro elevilor care încep clasa a VIII-a în septembrie 2026 și care vor susține admiterea la liceu în vara lui 2027. Pentru acești elevi, diferența dintre Evaluarea Națională și concursul propriu al unui liceu ar putea deveni decisivă.
Dacă un liceu acordă o pondere foarte mare examenului propriu, rezultatul obținut la acest concurs poate cântări mai mult decât nota de la Evaluarea Națională. Iar tocmai acest examen este cel care, în forma actuală a proiectului, nu beneficiază de toate filtrele anti-fraudă prevăzute pentru alte probe.
Regulile nu sunt încă definitive
Este important de precizat că documentele Ministerului Educației sunt, în acest moment, proiecte aflate în consultare publică și nu reprezintă forma finală a metodologiei. Consultarea publică este programată să se încheie pe 24 august 2026, astfel încât prevederile pot fi modificate înainte de adoptarea și publicarea formei finale.
Miza este însă uriașă: este vorba despre accesul elevilor la liceele dorite și despre un examen în care părinții și elevii trebuie să aibă garanția că fiecare candidat este evaluat după aceleași reguli, în condiții de maximă transparență.
Pentru un examen care poate decide viitorul școlar al unui copil, întrebarea rămâne una esențială: cine verifică, efectiv, că jocul este corect atunci când liceul care își selectează elevii este și cel care organizează, corectează și soluționează contestațiile?
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
