Milioane de cetățeni români se confruntă cu riscul de a beneficia de pensii foarte scăzute din cauza salariilor mici sau a veniturilor care au fost raportate doar parțial în deceniile anterioare. Informațiile actuale indică faptul că valoarea contribuțiilor virate în perioada activității profesionale influențează în mod direct cuantumul pensiei, generând diferențe de venit considerabile la bătrânețe.
Practica salariilor plătite „la negru”, des întâlnită în anii ’90 și 2000, își arată acum efectele negative asupra bugetelor pensionarilor. În acea perioadă, mulți angajați figurau în acte cu salariul minim, deși primeau sume suplimentare neoficial. Potrivit unei analize publicate de BZI.ro, sistemul public de pensii ia în considerare doar veniturile declarate pentru care s-au plătit taxe, ceea ce face ca plățile informale din trecut să nu contribuie la calculul pensiei actuale.
Această situație a condus la o realitate socială dificilă, în care un număr uriaș de seniori trăiesc cu venituri lunare la limita subzistenței:
Problema veniturilor mici la pensie nu vizează doar actualii pensionari, ci se extinde și asupra generațiilor active. În prezent, aproximativ 1,5 milioane de români sunt remunerați cu salariul minim pe economie, fapt ce va limita drastic nivelul viitoarelor lor pensii.
Sistemul de pensii funcționează pe baza unui punctaj acumulat de-a lungul anilor de muncă. Formula utilizată este următoarea: punctajul anual este egal cu raportul dintre salariul brut al angajatului și salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale.
Dacă raportăm salariul minim actual de 4.025 lei la un salariu mediu brut de aproximativ 9.200 lei, rezultatul este de 0,43 puncte pe an. Acest indicator este pilonul pe care se sprijină întregul calcul al drepturilor bănești la încheierea activității.
Conform datelor centralizate de sursa citată, iată cum arată proiecțiile pentru un angajat care rămâne pe salariul minim pe tot parcursul carierei:
Pentru un stagiu de cotizare de 35 de ani:
Pentru un stagiu de cotizare de 40 de ani:
Deși un stagiu de cotizare mai lung aduce puncte de stabilitate suplimentare, veniturile finale rămân modeste în raport cu costurile actuale de trai. Calculele demonstrează că nu contează câți bani a primit un angajat „în mână”, ci exclusiv valoarea contribuțiilor oficiale înregistrate.
Expertiza indică faptul că, fără creșteri salariale declarate sau contribuții la sisteme de pensii facultative (Pilonul II sau III), presiunea asupra bugetului public va crește, iar riscul unor pensii insuficiente va persista pentru generațiile viitoare.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
